Ghe NICA-Blog: Schelete si oase imposibile(1)

sâmbătă, 26 februarie 2011

Schelete si oase imposibile(1)

Printre amprentele misterioase pe care arheologii le-au gasit pe Terra se afla fosile “umane” aproape pretutindeni in lume cu care ne pun cu adevarat pe ganduri si ne lasa perplecsi.
Iata o succinta lista, prezentanta cronologic, cu ceea ce consideram ca merita intr-adevar atentia dumneavoastra, a acestor descoperiri absolut stranii.
1837 : resturi de pigmei
Schelete care masora 0,90 si 1,35m inhumate in cosciuge din lemn, au fost descoperite in Ohio in 1837. Alaturi de ele nu se afla insa niciun obiect pentru a permite datarea culturii acestor pigmei.
Numarul lor i-a facut pe oamenii de stiinta sa considere ca trebuie sa fi apartinut locuitorilor unor aglomerari umane considerabile.
1880 : cranii cu coarne
Cranii umane cu coarne au fost gasite pe un pamant funerar din Sayr (Pennsylvania). In afara de acestea si de arcade sprancenate, aceste schelete poseda o anatomie normala. Dar marimea lor era dincolo de medie, adica aveau circa 2,10m. Cercetatorii cred ca au fost inhumati in jurul anului 1200 e.n.
Aceasta descoperire este surprinzatoare. Unele dintre aceste oase au fost trimise la American Investigating Museum din Philadelphia.
(va urma)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;