Ghe NICA-Blog: Poiana Brasov(hotel Poiana Ursului)-Poiana Drester-Pestera de Lapte-refugiul Salvanont

marți, 16 august 2011

Poiana Brasov(hotel Poiana Ursului)-Poiana Drester-Pestera de Lapte-refugiul Salvanont

Poiana Brasov (hotel Poiana Ursului) – Poiana Drester – Pestera de Lapte – refugiul Salvamont
Marcaj triunghi albastru Durata:2 ore; in sens invers, 1½ ora Caracteristici: moderat vara, dificil iarna
Pornim din intersectia de linga hotelul-restaurant Poiana Ursului (l 020 m altitudine) spre est, pe drumul betonat marcat cu triunghi albastru (traseul nr. 9) si cruce rosie (traseul nr. 3, care se desparte spre stinga intr-un luminis). Continuam urcusul pe un drum pietruit pina in apropierea unei cariere de calcar in exploatare (atentie!) pe care o ocolim prin stinga ajungind la o noua bifurcatie. Spre stinga coboara in Brasov traseele nr. 2 (banda galbena) si 9 (triunghi albastru). De aici incepe marcajul banda galbena pe care-l urmam spre dreapta urcind pieptis pina in Poiana Drester (la 1 300 m altitudine). Traseul numarul 2 se indreapta spre cabana Cristianu Mare. Continuam drumul spre dreapta (nord) pe poteca marcata cu punct albastru si ajungem pe versantul foarte puternic inclinat care domina Poiana Brasov. Urmarind in general curba de nivel, traseul se indreapta spre sud intersectind o poteca nemarcata ce coboara pe traseul pirtiei de Slalom special (nu o recomandam din cauza sectorului abrupt cu grohotis mobil din partea superioara). In citeva puncte se deschide spre dreapta o larga perspectiva care cuprinde in prim plan Poiana Brasov apoi intinsa depresiune a Brasovului si Muntii Piatra Craiului, Poiana Marului si Persani. La 15 minute din Poiana Drester se ajunge in dreptul intrarii in Pestera de Lapte (l 350 m altitudine). Pestera are o lungime de 175 m si o denivelare de circa 10 m, denumirea sa provenind de la “laptele de pestera’ care o acopera in cea mai mare parte. Traseul se continua in urcus usor prin padurea de molid (marcaj punct albastru) spre sud-vest pina la o bifurcatie cu stilp indicator (l 420 m altitudine). Spre stinga (sud) se urca in culmea Crucurului fiind intersectate traseele 2 si 6, deasupra bazinelor Lam-bei Mari si a Padinei Timpa. Urmind poteca din dreapta (sud-vest) traversam doua culmi secundare si coborim puternic o portiune scurta ajungind la refugiul Salvamont (l 350 m altitudine). La citiva metri mai jos de refugiu se gaseste stilpul indicator din marginea potecii Sulinar care urca de-a lungul pirtiei de schi cu acelasi nume (traseul nr. 33 – Poiana Brasov – poteca Sulinar – Poiana Ruia).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;