Ghe NICA-Blog: Cabana Paraul Rece-Cabana Trei Brazi-Dealul cu Mesteacan-Cheile Rasnovului-Cabana Cheia

vineri, 30 septembrie 2011

Cabana Paraul Rece-Cabana Trei Brazi-Dealul cu Mesteacan-Cheile Rasnovului-Cabana Cheia

MASCOTA BLOGULUI

Cabana Piriul Rece – cabana Trei Brazi – Dealul cu Mesteacan – Cheile Risnovului – cabana Cheia
Marcaj: triunghi albastru Durata: 4-4½ ore; in sens invers, acelasi timp Caracteristici: usor vara, moderat iarna
Linga cabana Piriul Rece (l 060 m altitudine) o sageata indicatoare orientata spre nord-est arata intrarea in traseu. Coborim versantul nordic, abrupt al pintenului semet, alcatuit din calcare, pe care este situata cabana si dupa ce strabatem o diferenta de nivel de peste 200 m traversam albia a doua piraie prin a caror confluenta se formeaza piriul Pietrosu. Traseul urca in continuare spre est-nord-est o spinare larga acoperita de finete si pilcuri de copaci in lungul stilpilor retelei electrice, in stinga ramin citeva cladiri izolate. Sintem pe clina sudica, prelunga a culmii Morarului alcatuita predominant din conglomerate. Privind spre sud, zarim in intreaga lor maretie piscurile semete ale peretelui nordic al Bucegilor. Spre dreapta se contureaza serpentinele strinse ale soselei Piriul Rece – Risnov. Pe o distanta de 150 m urmeaza un urcus mai greu pe o panta de peste 30°. Poteca se continua spre nord-est, intra in padure, urca pieptis citeva trepte de lemn, strabate obirsia mlastinoasa a unei vaiugi si iese in inseuarea larga de sub cabana Trei Brazi. La 150 m spre nord se zareste cabana Trei Brazi (1½ ora de la Piriul Rece). Pe soseaua asfaltata se poate cobori la Predeal.
De la cabana Trei Brazi (1 130 m altitudine) se parcurg circa 300 m spre nord-est pe drumul care se indreapta inspre cabana Poiana Secuilor. Intrarea in traseu este marcata de un stilp indicator situat la marginea padurii pe stinga drumului. Poteca se indreapta spre nord-vest traversind obirsiile noroioase ale unor piraie afluente vaii Tocilita, printr-o padure deasa de molid in amestec cu fag. Dupa 600 m iese brusc intr-o poiana sub virful Morarului de unde se deschide o larga panorama asupra culmii prelungi a Postavarului. Tn prim plan se desfasoara abruptul muchiei Cheii. Poteca strabate poiana, reintra pentru o scurta portiune in padure si traverseaza, in continuare, o inseuare larga de sub Dealul cu Mesteacan. Urmeaza un scurt urcus mai dificil, si, dupa traversarea culmii, se coboara pe un pinten ingust in valea Tocilitei. Aici este intilnit marcajul triunghi galben (traseul nr. 14), care vine de la cabana Poiana Secuilor. Drumul coboara in Valea Cheii intilnindu-se cu traseul nr. 13 (triunghi rosu). Traseul se continua spre vest pe drumul forestier de pe Valea Cheii si dupa 1 km patrunde in cheile salbatice ale Risnovului. Pe o lungime de 250 m panta piriului se accentueaza brusc si valea este strajuita de pereti calcarosi verticali de 60-70 m pe care arborii se agata din loc in loc pe mici polite. Pe dreapta, la o inaltime de 40 m se zareste intrarea cTculara a unei mici pesteri. Fundul vaii se ingusteaza in unele portiuni la 10-12 m. Pina la cabana Cheia au mai ramas circa 2 800 m pe soseaua forestiera care se mentine pe dreapta piriului pina in apropiere de confluenta cu piriul Poienii unde sint intilnite traseele 20 (banda albastra), 21 (punct rosu) si 22 (punct rosu), spre Poiana Brasov. De la cabana Cheia se poate ajunge, pe soseaua asfaltata, la Risnov (4 km) sau la Piriul Rece (9,5 km).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;