Cabana Pietrele-Taul dintre Brazi-Lacul Gales-Varful Mare-Cabana Pietrele(muntii Retezat)

Cabana Pietrele – Taul dintre Brazi – Lacul Gales -Vîrful Mare – cabana Pietrele

Marcaj: triunghi rosu: cabana Pietrele -saua Vîrful Mare; saua Vîrful Mare — Vîrful Mare fara marcaj Durata: 8 ½ – 9 ore Caracteristici: traseu accesibil iarna turistilor avansati numai pîna la Lacul Gales

Acest traseu poate fi efectuat prin trei variante: prima, o plimbare pîna la Taul dintre Brazi si înapoi (timp: 3 ¾ – 4 ore); a doua, o excursie pîna la Lacul Gales si înapoi (timp 4½ – 5½ ore); ultima, cea mai completa, o ascensiune pîna la Vîrful Mare si înapoi (8 ½ — 9 ore).
De la cabana Pietrele urmam traseul marcat cu triunghi rosu si banda albastra. În padure, la 5 minute de cabana, ne despartim de marcajul banda albastra (tr. 2) si continuam mersul pe curba de nivel, spre est, peste fruntea muntelui Pietrele. Traversam, în coborîre, o poiana, apoi un drum de tractor si ajungem la puntea peste apa Pietrele (1 400 m). Trecem apa si urcam la stînga. Curînd poteca strabate o portiune cu copaci prabusiti încît vechea serpentina este mai anevoios de urmat. Noul fagas ocoleste putin spre nord, revine în urcus la poteca buna ce merge aproape neted sau de-a coasta pe fruntea muntelui Pietrele. Dupa aproape 45 minute de la plecare ajungem la marcajul ciobanesc ce indica începutul potecii spre Valea Rea (tr. 10). Lasam momîia si înaintam aproape la nivel, intrînd treptat la dreapta pe fata estica a muntelui. Coborîm lent si ajungem la poduletul peste apa Vaii Rele. Trecem pîrîul, care ceva mai sus culege si apele Galesului si începem un urcus moderat prin padurea deasa de molid. Dupa circa 10 minute de la ultima traversare, poteca ce ne poarta paralel cu valea Galesului se frînge în urcus iute. La inflexiune, pe un stei acoperit cu muschi, se afla o prima momîie si, în continuare, sirul momîilor ciobanesti spre Taul dintre Brazi (1 470 m). Timp: 1½ ora. Aici parasim poteca marcata cu triunghi rosu si dupa un mic popas intram la drepta, pe o poteca firava dar vizibila. Marcajul ciobanesc este foarte bun, gramajoarele de pietre fiind distantate doar la cîtiva metri unele de altele. Dupa cîtiva zeci de metri trecem apa Galesului si chiar din malul rîpos începem un urcus greu, în serpentine strînse, pe Muchia dintre Brazi, componenta a crestei Valea Rea. Padurea deasa si muchia priporoasa ne concentreaza atentia, dar orientarea este usurata de momîile care apar frecvent.
Muchia sfîrseste totusi cu o panta mai mica, pe care apar chiar mici portiuni netede. La circa 25 minute de la ramificatie potecuta ne calauzeste pe curba de nivel, la stînga, pîna într-o poiana la circa 1 700 m. Aici poteca se pierde. Atentie! Ne aflam aproape de lac, dar si de apa Galesului. Poiana este înconjurata pe trei laturi dincolo de brîul padurii de genunea în care se gaseste Lacul Gales. La capatul sudic al poienii se afla un mare stei de piatra si alaturi momîile. Noi nu coborîm înca la stei, ci ne orientam spre vest, prin luminis; dupa circa 150 m ajungem la marginea Taului dintre Brazi (1 710 m; timp: 2 — 4 ore). Desi nu se aseamana cu Galesul, el are un farmec aparte. Lacul, înconjurat de padure mohorîta de molid, de jnepeni si de ienuperi este putin adînc, cu apa limpede dar cu mîl negru pe fund, împrumutînd locurilor o atmosfera emotionanta, de salbaticie fara seaman. Asezat aproape de limita superioara a padurii, este dominat la vest de coasta cu stînci pravalite a muntelui Valea Rea, ea însasi un tinut salbatic de stînci si desisuri. De la Taul dintre Brazi ne înapoiem în sud-estul poienii, lînga momîia si steiul care marcheaza continuarea potecii. Trecem apa Galesului, apoi în urcus usor la stînga („momîile” sînt mereu prezente) si iesim într-o poienita cu izvoare si brusturi. Urcam direct pe panta 2 minute si intram în poteca Pietrele – Gales. În prima varianta a traseului ne putem întoarce la cabana Pietrele coborînd pe poteca marcata cu triunghi rosu (circa 1 ½ ora).
Pentru restul ascensiunii trebuie sa urcam mai departe spre sud pe poteca marcata cu triunghi rosu. Dupa circa 10 minute padurea se rareste si patrundem în lumea jnepenilor. Trecem o serie de izvorase si de pragul treptei glaciare „La Oboare”. Iesim pe netezimea treptei, de unde ni se deschid înainte, spre sud, crenelurile Portilor închise si piciorul Zanoagelor Galesului. Intre pilcuri de jnepeni se mîndreste si cîte un zîmbru (Pinus cembra), podoaba a acestor locuri. Urcam din nou pe mici praguri succesive, trecem pe lînga bordeiul stînei Galesul si dupa un ultim dar nu prea greu prag, o data cu suvoiul abia iesind din lac, sosim în caldarea mare a Galesului. Lînga noi lacul face valurele din cauza brizei, dar sigur si din pricina pastravilor, care sageteaza dupa musculite. Dupa aproape 3¼ ore de urcus ne aflam la cca 1 990 m.
Cei care doresc se pot reîntoarce la cabana Pietrele pe aceeasi poteca, în 2½-2¾ ore. Aceasta ar fi cea de a doua varianta a traseului.
De la Lacul Gales urmeaza partea finala a ascensiunii, cea mai grea, dar fara îndoiala cea mai frumoasa. Poteca marcata cu triunghi rosu înconjura lacul pe la est. Este recomandabil ca înainte de a urca în tinutul arid al stîncilor sa ne aprovizionam cu apa. Poteca se departeaza treptat de lac si urca deasupra lui, lasînd în stînga, sub peretii Galesului, bordeiul stînei. La început urcusul moderat se desfasoara între caldarea cu lac si caldarea seaca Fundul Galesului. În plina panta observam, venind din dreapta, poteca si marcajul banda rosie, ajuns aici din saua Zanoagele Galesului. De la ramificatie patrundem tot mai adînc pe cîmpul de lespezi naruite la baza fantasticelor abrupturi strajuite de custura Portilor închise. Acest peisaj cu totul neobisnuit ne obliga sa descifram serpentinele îndraznete ale potecii noastre. Cu rabdare si atentie urcam panta aspra spre saua Vîrful Mare. Pe tot parcursul privirea aluneca spre peretii Portilor închise. Peste acestea se înalta treptat alte vîrfuri tot asa de semete si stîncoase. Dupa aproape 1¼ ora de la Lacul Gales sosim în saua Vîrful Mare (2345 m). O priveliste alpina împlineste toate dorintele noastre. Daca la picioare se deschide haul caldarii Galesul cu lacul sau albastru ca cerneala, dincolo de cortina Portilor închise licaresc undele vestitului si nu mai putin pitorescului tau al Tapului. Lespezi si iar lespezi, mici tapsane înverzite, iar între acestea un dar al Retezatului, mica insula cu iarba si cu flori din mijlocul lacului, unde, zice legenda, vin doar tapii caprelor negre sa se însoreasca. Privirea alearga acum uimita nu numai pe verticala, unde Papusa si Peleaga par sa se uneasca cu cerul, dar si în dreapta si în stînga unde crestele par a fi prinse într-o hora nemaivazuta. Joaca piscurile si seile Lazarului, Gruniului, Ciumfului si Custurii, dar nici piscurile Valea Rea, Pietrele si Retezatul nu par a fi nemiscate.
Ceturile diafane, jocul norilor arunca mereu pe obrajii de piatra cînd sclipirea aerului, cind luciul otelului. În sa vom parasi pentru o vreme poteca marcata cu banda si triunghi rosu, care însotesc poteca ce prinde contur pîna departe de Lancita, si începem partea cea mai grea a traseului. Pîna la Vîrful Mare nu e distanta prea mare, nici prea mare diferenta de nivel, dar ne asteapta numai lespezi, colti si ascutisul crestei. Bazîndu-ne pe o buna pregatire si pe un echipament corect, putem urca în bune conditii pe Vîrful Mare (2 463 m) în circa 20 minute (timp: 4½-5 ore). De aici completam privelistile care ne-au umplut ochii si sufletul cu marile departari, avînd si satisfactia uneia din cele mai frumoase si complete ascensiuni în Carpati.
Daca socotim ca înapoierea o vom face pe acelasi traseu în circa 4 ore (vezi si traseu 5), atunci vom ajunge la cabana Pietrele dupa un total de 8½-9 ore.
La coborîre nu mai socotim necesar sa ne abatem pe la Taul dintre Brazi.