Marcaj: triunghi albastru
Durata: 7-8½ ore
Traseul (vezi si tr. 4) începe de la cabana Pietrele (1 480 m) si continua în urcus prin poiana cabanei (pîrtia de schi), apoi prin padurea de molid. Trecem pe punte pîrîul Stînisoara, rareori complet înghetat si rupem urme prin zapada adînca pe malul stîng. Traversam o poienita si intram din nou în padure pe panta mare a pragului inferior. Marile lespezi aproape ca nu se ghicesc sub patura groasa de zapada. Linistea adînca a vaii nu este tulburata decît în dreptul bulboanelor prin care apa limpede a Stînisoarei reuseste sa apara ca dintr-o fîntîna între caciulile albe. Timpul de mers depinde de starea zapezii. La limita superioara a padurii ne apropiem de firul vaii, departîndu-ne astfel prevazatori de versanti. Uneori pe jgheaburi se pot declansa avalanse, care nu afecteaza zona din mijlocul ulucului glaciar prin care ne deplasam acum. Înaintam pe mijlocul vaii evitînd trecerea prin zonele mai expuse, dar în acelasi timp trebuie sa ocolim si podurile de zapada care astupa ochiurile de apa ale suvoiului adînc al Stînisoarei. Dupa ce trecem de steiul La Bordulet iesim în largul caldarilor superioare ale Stînisoarei. De aici pîna la Lacul Stînisoara nu ne mai abatem de la directia potecii marcate cu stîlpi metalici. Dupa cca 2¾ ore de urcus poposim pe neteda oglinda de gheata a lacului. De aici vom fi nevoiti sa abandonam firul traseului de vara, care intra pe sub saua Retezatului, iarna fiind inaccesibil. De la coada lacului urcam la dreapta pîna la pragul laculetul Stînisoara. Parasim directia vest si ne abatem spre sud pe un pripor în panta care creste. Din Custura Retezatului porneste spre sud un horn cu zapada întarita, lipsit de cele mai multe ori de cornise. La baza hornului lasam vremelnic schiurile si începem urcusul asigurîndu-ne cu pioletul. Daca zapada are crusta întarita este recomandabil sa folosim coltarii. Dupa cca 3½ ore de la cabana ajungem pe custura Retezatului, la jumatatea distantei între sauo Retezatului si vîrful Bucura 1. Odata ajunsi aici nu mai avem probleme deosebite de asigurare; trebuie însa ca pe Custura Retezatului, în drum spre saua Retezatului, sa evitam apropierea de bordura nordica a crestei, unde se formeaza cornise spectaculoase. Din saua Retezatului, unde reîntîlnim stîlpii cu marcaj triunghi albastru, ne asteapta urcusul spre vîrful Retezat — o panta neteda, dar înclinata, cu abrupt mare la est. Spre deosebire de aspectul de vara, acum stratul gros de zapada acopera aproape toate lespezile, usurînd urcusul. Micul platou al vîrfului Retezat poate fi atins dupa 4½ ore de la plecare. La înaltimea de 2482 m tot masivul central ni se ofera într-o lumina noua, cu jocuri superbe de creste si caldari, parca, mai putin severe decît vara. Coborîrea spre cabana Pietrele urmeaza traseul folosit la urcus, dar cu mai multa atentie la trecerea prin horn. Acolo trebuie sa ne asiguram la piolet pîna ce ajungem pe treapta de la laculetul Stînisoara. Durata de coborîre pe portiunea vîrful Retezat — cabana Pietrele, în cazul cînd nu este combinata cu lunecusul pe schiuri, ne ia 2½ — 3½ ore.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu