Ghe NICA-Blog: Existenta primului medic in orasul transilvanean Deva

duminică, 12 februarie 2012

Existenta primului medic in orasul transilvanean Deva

Existenta primului medic in orasul transilvanean Deva

Se stie ca primul medic in orasul Deva a fost Georg Tallar,care a fost medic in regimentele din Deva si Banat ,incepand din anul 1724 pana prin 1756.Medicul Georg Tallar scrie o carte intitulata "Certificat medical anatomic,chirurgical sau Raport despre vampiri ,numiti pe romaneste moroi in Valahia ,Transilvania si Banat ,facut in anul 1756 ,conform constatarilor unei comisiuni instituite de Administratia Cezaro-Craiasca"In cartea de 86 de pagini,autorul prazinta credinta romanilor in moroi si vampiri.Totodata constatile sale in urma autopsierii unor cadavre,a celor morti din cauza moroilor.In satele transilvanene exista o puternica supersitie conform careia dupa moarte in oamenii rai intra diavolul si ii face moroi sau strigoi.Se mai credea ca dupa un an moroii nu mai au putere ,dar pentru a scapa mai repede de ei ,era datina sa fie dezgropati la miezul noptii si sa li se bata prin inima un cui din lemn de sanger.In secolul al XVIII-lea in Deva mai sunt cunoscuti medicii:Bruz Laszlo;Ostrovits Iozeph;Gyarmati Samuel .In secolul al XVII-lea exista o singura mentiune despre un "barbir" care insemna si chirurg.Despre acest "barbir'povesteste un capitan de oste din Deva, ca ii trata o rana la picior in anul 1641.

12 februarie 2012
George Acin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;