vineri, 23 martie 2012

Calan-Luncani-Ciclovina-Ohaba Ponor-Ponor(muntii Sureanu)

Călan - Luncani - Ciclovina - Ohaba Ponor - Ponor                                                                  


Nemarcat.                                                              

Durata: 4-5 ore (între Luncani şi Ponor)                        

Distanţa: 37 km





Pentru parcurgerea acestui traseu este convenabil să folosim autobuzul de la Călan pînă la Luncani, pe o distanţă de 18 km, cînd de fapt străbatem zona de terase şi de dealuri din culoarul Streiului. Din autogara Călan, o şosea asfaltată traversează lunca spre est, în linie dreaptă, apoi trece peste rîul Strei şi urca pe terasa de 10 m de pe dreapta acestuia, unde în ultimii ani s-a construit Călanul Nou, un cartier modern al oraşului Călan. De aici, şoseaua coteşte spre SV şi urmăreşte valea Luncanilor, trecînd prin satele Streisîngiorgiu (la 2,8 km de Călan), Chitid (7 km de Călan), Boşorod (10,6 km de Călan), în amonte de care, o dată cu pătrunderea în domeniul montan şi cu apariţia rocilor cristaline, valea se îngustează. Cursele I.T.A. îşi au capul de linie în satul Luncani (moară), aflat la 18 km de Călan. Şoseaua carosabilă urca mai departe, trece de cunfluenţa pîraielor Luncani cu Alunul (există un drum forestier ce duce în satul Alunu) şi după aproape 4 km se bifurcă; o ramură pătrunde la dreapta, pe valea Vînătorului, alta, la stînga, pe pîrîul Morii (denumirea pîrîului Ponorîci, după ce traversează în subteran peşterile Ponorîci - Ciclovina cu Apă). Ne angajăm pe drumul acesta din urmă. După mai bine de 1 km, el începe să urce pe versantul drept, în satul Ciclovina, unde pot fi zărite case răsfirate înconjurate de livezi. După un urcuş mai greu, panta scade treptat. Drumeagul se transformă într-o cărare ce şerpuieşte printre livezi, pînă la un fîneţ situat la baza unui abrupt calcaros, împădurit, în care sînt sculptate peşterile Ciclovina Uscată şi Ciclovina cu Apă. În dreapta, o urmă de cărare ne îndreaptă spre peştera Ciclovina Uscată (pe care o putem vizita, dacă sîntem în posesia unei surse de lumină). După eventuala vizitare a peşterii, ne întoarcem şi urcăm cca 15 minute pe poteca în serpentină aninată de abruptul calcaros. Ajungem în Albii - o vale seacă, perforată de doline, creată de pîrîul Ponorîci, înainte de a fi fost captat în subteran. Urmăm poteca pe versantul nordic al Albiilor şi după 20 minute ajungem la capătul lor, pe buza treptei antitetice formate prin adîncirea Ponorîciului în urma captării sale în subteran. În faţa noastră se desfăşoară valea oarbă a Ponorîciului, prin a cărui luncă serpuieşte pîrîul. Urmărindu-i meandrele, găsim cu uşurinţă punctul în care dispare în adîncuri: baza versantului stîncos, în apropierea unor gospodării izolate. Cărarea coteşte la dreapta, menţinîndu-se aproape pe curba de nivel. Avînd în stînga albia Ponorîciului, trecem pe deasupra unui aven şi a intrării în peştera Ponorîci. După aceea ajungem în apropierea unei doline, unde întîlnim una din cărările de acces între Poiana Omului şi satele Fizeşti şi Ponor. Tot aici ajunge şi poteca de la Ciopeia (traseul 15). Pentru a vizita peştera Ponorîci, coborîm timp de 5 minute la stînga. Deschiderea triunghiulară a peşterii apare în peretele vertical de calcar. În faţa ei este un mic tăpşan înierbat, provenit din dărîmături. Fără un echipament adecvat (scară, corzi etc.), peştera poate fi vizitată parţial (pînă la un puţ adînc de peste 20 m). După vizitarea peşterii, revenim la intersecţia potecilor. Din acest punct, lăsînd în dreapta cărarea pe care am venit de la Ciclovina, după un parcurs de cca 200 m, la dreapta (vest), se desprinde un drum de care ce ocoleşte (la nord şi vest) Vf. Robu (974 m), trecînd pe lîngă o serie de doline de dimensiuni mari, care, prin îngemănare, au format o depresiune carstică de tip uvalas. Din acest drum se desprind mai multe poteci, care coboară spre satul Fizeşti. Depăşim această bifurcaţie îndreptîndu-ne spre sud şi traversăm o şa. Cotim uşor la stînga şi, după un scurt parcurs, aproape pe curba de nivel, coborîm poteca largă, avînd în faţă peisajul unei părţi din Depresiunea Haţeg, dincolo de care se zăresc Munţii Retezat. Trecem pe lîngă un grup de case din satul Federi. În stînga se deschide valea Cheii. După cca 1½ ore de la plecarea din Ponorîci, trecem pe lîngă biserica din Federi, aninată pe coasta dealului. Pînă în satul Ohaba Ponor, drumul coboară continuu cca 20 minute. La Ohaba Ponor putem vizita, dacă dispunem de echipament adecvat, cheile şi peştera Şura Mare, ambele de o deosebită monumentalitate. Tot de aici, un drum pietruit urcă către est la Luncile Hobenilor. Aceasta este o vale seacă, cu versanţi înierbaţi şi cu numeroase fenomene carstice (avene, doline, lapiezuri). De la Ohaba Ponor parcurgem distanţa de 3 km pînă în satul Ponor pe un drum pietruit. De la podul peste Strei pînă la halta Ponor avem de mers încă 0,5 km, iar pînă la şoseaua naţională (DN-66), 1,2 km.                                                                                                 
Sursa:guideromania.com



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu