Nemarcat
Durata: 7-8 ore Şinca-Costeşti (12 - 13 ore Şureanu-Costeşti), Costeşti-Orăştie (5 ore)
Distanţa: Şinca-Costeşti 30 km, Costeşti-Orăştie 20 km
In şaua de la Şinca se ajunge folosind mai multe trasee (7, 9). Poteca pe care o vom urma se desprinde spre stînga din cea cu marcaj triunghi roşu, care vine de la cabana Şureanu şi merge la cabana Prislop (traseul 7). Coborîm pînă la stîna Şinchii, pe o pantă înierbată, ca un culoar limitat de o parte şi de alta de păduri de conifere. La stînă traversăm pîrîul Şinchii, ce curge spre nord şi care aparţine cursului superior al Rîului Mic-Cugir. După cîţiva metri se formează un drum de tractor pe care ne angajăm şi care ocoleşte pe la sud Vf. Şteaua Mare, urcînd o diferenţă de nivel de 60-70 m. După ce traversăm prelungirea sudică a Ştelei Mari, drumul ne coboară într-o curmătură; sîntem la circa 35-45 minute de la părăsirea traseului 7. In dreapta se conturează o zonă mai joasă, în care zărim stîna Ştelei Mari. Aici este punctul unde, la stînga, se desprinde poteca spre Costeşti prin Poiana Omului (traseul 13). Noi însă continuăm să mergem pe drumul de tractor, care se menţine în curba de nivel, spre nord, prin poiana Ştelei. După circa 20 minute de la bifurcaţie, trecînd printr-o rarişte de pădure, drumul ne scoate într-o tăietură. În dreapta se ridică domul Vf. Scîrna, iar spre stînga se deschide valea împădurită Godeanu. Atenţie! In acest punct se desprinde, la dreapta, un drum de tractor care se înfundă în valea Scirnei, după ce intersectează traseul 7, precum şi o poteca ce ocoleşte Vf. Scîrna pe la vest, pentru ca la nordul acestuia să se unească cu poteca turistică (triunghi roşu) care duce la cabana Prislop (traseul 7). Traseul nostru merge spre stînga (vest), pe direcţia Vf. Godeanu, coborînd uşor cca 60 m diferenţă de nivel, spre NV, pînă în şaua de pe cumpăna de ape dintre văile Godeanu (stînga) şi Brăduiu (dreapta), unde ajungem în ccn 15 minute. Aici întîlnim, spre dreapta, un alt drum de tractor care duce pe Muntele Scoruşeţu. În această şa mai putem ajunge urcînd pe valea Sibişelului (Alunului) şi a Brăduiului (traseul 11). In continuare, drumul se menţine aproximativ pe cumpăna de ape; urcăm uşor spre vest, circa 40 m diferenţă de nivel, traversăm un pîlc de conifere, ocolind pe la sud un mamelon şi ieşim într-o pajişte largă. După cca 15 minute de la bifurcarea drumului spre Scoruşeţ ajungem într-o şa, de unde, spre dreapta, coboară o potecă spre satul Măgureni, trecînd prin zona de obîrşie a văii Uia. Traseul nostru se menţine pe drumul de tractor care coteşte spre SV (jumătate stînga) şi urca uşor pe o culme pe al cărei vîrf piramidal se găseşte un ,,om de piatră". Este Vf. Godeanu, în apropierea căruia ajungem după 20-30 minute. În dreapta, sub drum, pe versantul dinspre obîrşia văii Uia, există un izvor de apă rece care ne îmbie la un scurt popas. În stînga şi puţin în faţă se ridică Vf. Godeanu, lîngă al cărui ,,om de piatră" putem ajunge în 5 minute, pentru frumoasa perspectivă ce se desfăşoară spre nord, vest şi sud. Reluăm traseul plecînd de sub Vf. Godeanu, spre vest. La început urcăm puţin, avînd în stînga Vf. Godeanu, apoi coborîm şi după 20 minute ajungem în curmătura de la Crucea Godeanului. În faţă, spre vest, se profilează Vf. Muncel. Din acest punct părăsim drumul de tractor care urcă spre Vf. Muncel (1 564 m). Cotim la stînga şi coborîm pe poteca ce trece prin pajiştea de pe piciorul sudic şi Muncelului, avînd în stînga liziera pădurii. După 20 minute de la Crucea Godeanului, poteca slab conturată devine mai vizibilă şi la capătul de jos al pajiştei pătrunde în pădurea de fagi, menţinîndu-se pe o culme îngustă limitată de versanţi abrupţi. Panta mare ne obligă la un coborîş atent pe cca 200 m diferenţă de nivel. La capătul a 20-30 minute de la intrarea în pădure panta se îndulceşte. Am ajuns într-o şa de undc se urca uşor pe marnelonul teşit pe care se află Cetatea Sarmizegetusa Regia. După vizitarea cetăţii ieşim prin poarta de la sud şi coborîm la dreapta pe o potecă ce şerpuieşte prin lăstăriş de fag şi care în cca 10 minute ne conduce la drumul forestier de pe valea pîrîului Alb. După 3 km de mers pe această vale ajungem la confluenţa cu pîrîul Godeanu, care vine din stînga. Drumul pe care am coborît se uneşte cu cel care se derulează pe valea Godeanu şi care, în parte, se suprapune unei foste căi ferate forestiere. In continuare, urmăm drumul spre aval şi după aproape 6 km ajungem, la confluenţa cu pîrîul Aninieş, în satul Grădiştea de Munte. În nordul acestei localităţi, la peste 900 m altitudine, se găseşte un mic platou calcaros cu cîteva ponoare, peşteri şi avene (Vîrtoape). De la Grădiştea de Munte la Costeşti şi Orăştie putem ajunge cu autobuze I.T.A. Indiferent de mijlocul de transport, continuîndu-ne drumul în aval, după cca 8,5 km, ajungem la cabana Costeşti, situată pe dreapta văii, într-un peisaj îmbietor la odihnă şi meditaţie asupra vestigiilor arheologice vizitate. Pe stînga văii, sub dealul Cetăţuia se găseşte tabăra de pionieri pe lîngă care tree potecile ce urca la alte două cetăţi dacice: Blidaru şi Costeşti. De la cabana Costeşti pînă la autogara din Orăştie sînt cca 20 km de şosea asfaltată. Este recomandabil ca această porţiune de drum să se facă cu un mijloc de transport, dacă nu combinăm dorinţa de cunoaştcre mai detaliată a peisajului cu antrenamentul fizic. La 1 km în aval de cabana Costeşti se află satul Costeşti, situat la limita muntelui. De aici, spre nord, valea se deschide tot mai mult. Versanţii devin mai domoli, iar spre baza lor apar glacisuri şi terase. Şoseaua trece prin sate frumoase, îngrijite, cu oameni harnici, cu tradiţii care nu s-au alterat: Ludeştii de Jos, Orăştioara de Sus (centru de comună), Bucium, Orăştioara de Jos, Beriu (centru de comună), Căstău.
Sursa:guideromania.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu