Nemarcat
Durata: 9-l0 ore
Distanţa: 33 km
Drumul spre Costeşti, prin platforma Luncani, porneşte din Şteaua Mare, unde ajungem venind dinspre Grădiştea de Munte (traseul 12), Orăştie (traseul 11), cabanele Prislop sau Şureanu (traseul 7). Stînd pe drumul de tractor al traseului 12, orientaţi cu faţa spre vest, avem în dreapta stîna din Şteaua Mare; în faţa noastră, urmărind curba de nivel, se desfăşoară pe clina domoală a unei culmi orientate N-S panglica drumului pe care ne aflăm; în stînga noastră, aproape la nivelul drumului, este o mică şa (spre obîrşia văii Scorţaru). Părăsim poteca traseului 12, cotind la stînga, trecem prin şa şi ne menţinem prin pajişte mergînd spre vest timp de cca 10 minute, apoi vom coborî prin pădure, pe culmea Tîmpu[4], aflată între văile Şesul şi Scorţaru. După cca 15 minute ieşim într-o poiană. În dreapta susură un izvor alături de o construcţie care, la nevoie, poate fi folosită pentru refugiu. În faţă, spre sud, se conturează un mic mamelon (Vf. Tîmpu, 1 493 m), pe care-l ocolim prin est şi ajungem într-o pajişte largă pe care o traversăm, avînd mereu în stînga valea Scorţaru (împădurită). După cca 20 minute de la izvor, cotim în unghi drept la stînga şi ne menţinem, coborînd prin pădure, pe cumpăna apelor, de pe culmea ce separă văile Tîmpu de Scorţaru. În dreapta avem pădure de fag, iar în stînga de răşinoase. Ieşim din pădure după 15-20 minute şi în faţă ne apare un vîrf (1 417 m), pe care îl ocolim pe clina vestică. Trecem printr-o rarişte de brazi şi ajungem în pajiştea de pe culmea Meleia, cu vestigii de stîne dacice, pe care o străbatem timp de 15 minute, pînă la un pîlc de brazi uscaţi (o fostă pepinieră). In faţa noastră se ridică un vîrf (1395 m). De la pîlcul de brazi uscaţi coborîm uşor spre dreapta, intrăm în pădurea de fagi ocolind vîrful pe la nord, pe o poteca ce urmăreşte aproximativ curba de nivel. Ajungem într-o şa uşor ondulată, în lungul căreia cresc molizi, pe stînga, şi fagi, pe dreapta. După aproape 30 de minute de la depăşirea pîlcului de brazi uscaţi, începem să urcăm din şa timp de 10-15 minute, pînă ce ajungem la o tăietură. Vom ocoli, pe la sud, un mamelon şi vom ajunge într-o altă şa, unde putem face un popas lîngă izvorul de pe versantul nordic. De aici, spre sud, se pot recunoaştc vîrfurile şi culmile de pe partea stînga a Streiului superior (Taia, Drugu, Capu Muntelui, Jigoru), iar spre nord - culmea Godeanului, pînă la Cetatea Grădiştea. In continuare, traversăm un pîlc de fagi şi ieşim în poiana de pe culmea Rudii. În stînga zărim o stînă. Pe culme ne menţinem în zona cumpenei de ape. Urcînd uşor, vom lăsa pe stînga un mamelon, apoi poteca ne poartă printr-o poiană îngustă, urmată de o pădure de fagi cu mici luminişuri, pînă la poiana largă din culmea Rudii. Sîntem aici la capătul a 45 minute de la plecarea de la izvor. De la baliza (1281 m) plantată lîngă poteca pe Vf. Rudii, avem un frumos punct de perspectivă spre NV, pînă în valea Mureşului la Orăştie, peste culmile împietrite ale platformei Luncani. Continuăm traseul cotind spre sud, lăsînd baliza la dreapta; vom coborî cca 40 m diferenţă de nivel prin poiana care se îngustează treptat. Trecem pe lîngă un mic pîrîu şi cotim la dreapta. Drumul pe cumpăna de ape ne poartă cînd prin mici poieni, cînd prin pădure. După 30-40 minute de la plecarea de pe Vf. Rudii ajungem într-o poiană largă cu cîteva sălaşe. Sîntem la Porumbelul Mare. Aici îşi are obîrşia pîrîul Ponor (Ohaba), care curge spre SV şi se pierde în ponoarele de la Fundătura. Ne continuăm însă drumul spre dreapta, pe liziera pădurii, trecem pe deasupra izvorului pîrîului Ponor, de unde pătrundem în pădure. Mergem cca 30 minute, pînă într-o mica poiană (Ciovîrtez), de unde, urcînd uşor, vom intra iar în pădurea pe care o vom parcurge în cca 20 minute. La marginea ei este poiana de pe culmea Deluţu. Vom cobori uşor, trecînd pe la nord de poiana Chicera Izvorului. La marginea ei intrăm din nou în pădure, poteca schimbînd direcţia către dreapta. Se iese în Poiana Omului. Aceasta apare ca o suprafaţă aproape netedă, situată la 1100 m, de un pitoresc deosebit şi cu o frumoasă perspectivă spre pîlcurile de case ale satelor Alunul, Prihodişte, Tîrsa (unde s-au descoperit urme de aşezări civile dace). Aici poteca se bifurcă. Ramura din stînga merge spre vest către dealul Rotunda şi, mai departe, la Ponorîci. Ramura din dreapta, pe care vom continua traseul, urmează un drum de care ce face un cot spre nord, pe coama netedă a dealului Frasinului, acoperit de o pădure compactă de fagi pe versantul estic şi o plantaţie de răşinoase pe cel vestic. La capătul nordic al acestei culmi, pe care o parcurgem în cca 25-30 minute, există o poiană. Din ea vom coti la stînga (vest) şi vom coborî cca 10 minute pînă în şaua de la Prihodişte, unde zărim primele case din aşe-zările de pe platforma Luncani. După alte 5 minute ajungem în dreptul şcolii. De aici avem o frumoasă perspectivă asupra văii Grădiştei, dincolo de care se ridică dealul Vîrtoapele. Drumul de care şerpuieşte cu mici urcuşuri şi coborîşuri pe coama dealului Alunu şi după 35 minute ajungem în satul Tîrsa, unde se bifurcă. În dreapta se merge pe dealul Groşilor, iar în stînga, drumul pe care-l urcăm spre Leurzea (Leurdana) ne conduce în 30 minute pînă la căminul cultural. Aici drumul se bifurcă din nou. Ne angajăm pe eel din dreapta. După 20 minute drumul se transformă în potecă, pe care mergem cca 25 minute, pînă ajungem în Leurdana, coborînd şi urcînd pe la obîrşia Văii lui Mălin. Din cătunul Leurdana, poteca ne poartă cca 50 minute prin poienile de pe dealul Petroşu, pe care coborim la Cetatea Blidaru. După vizitarea cetăţii, situată pe un pinten de peste 300 m deasupra văii Grădiştei, coborîm timp de 40 minute la cabana Costeşti, pe o potecă largă, utilizată uneori şi de care. Deoarece traseul este foarte lung pentru a-l parcurge, e necesară înnoptarea la o stînă, pe parcurs, la una dintre cele mai apropiate de punctul de pornire (Şinca. Şteaua) sau la una din casele răsfirate de pe platforma Luncani.
Sursa:guideromania.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu