Ghe NICA-Blog: Tabara Rau'Sadului-Porcovita-Tomnatec(muntii Lotru)

joi, 3 mai 2012

Tabara Rau'Sadului-Porcovita-Tomnatec(muntii Lotru)

Tabăra de elevi Râu Sadului-Porcoviţa-Tomnatec

Marcaj: triunghi albastru (parţial)

Durata: 3-3½ ore

Distanţa: 5 km

Din spatele taberei de elevi se trece puntea pe malul drept al Sadului şi se urmăreşte împrejmuirea din amonte a cantonului silvic, până la baza pantei. De aici poteca urcă spre dreapta costiş, apoi coteşte la stânga pe muchie printr-o pădure de fagi înalţi. După 40-50 minute ajunge într-o tăietură de unde se deschide priveliştea spre bazinul văii Porcului şi spre cuhnile cu poieni de pe stânga văii Sadului. În continuare urcăm încă 20-30 minute având în dreapta o plantaţie de brad şi larice, prin care poteca face o serpentină şi ajungem ta un drum de car (traseul 11). Spre stânga, drumul coboară în 2 ore la Valea lui Ivan, în punctul unde a fost capătul de descărcare a unei lungi linii de funicular. Ne angajăm la dreapta pe acest drum (descris de traseul 11) şi după 15-20 minute întâlnim marcajul (triunghi albastru) pe care-l zărim prima dată pe o stâncă, pe stânga sensului de mers, apoi pe trunchiurile copacilor. La capătul unei ore de mers ajungem într-o şa cu o mică poieniţă. Părăsind poiana, drumul se bifurcă. Cel de car, coteşte uşor la dreapta aproximativ în curbă de nivel şi continuă spre Buceciu. Poteca pe care o urmăm, marcată cu triunghi albastru, urcă spre stânga. Locul de despărţire se cunoaşte după triunghiul albastru de pe trunchiul unui molid situat între cele două drumuri. Urcuşul este puţin mai greu 10-15 minute datorită pantei şi a copacilor prăbuşiţi care trebuie ocoliţi. În continuare, panta se domoleşte şi poteca se desfăşoară aproape orizontal (15 minute) până iese din pădure, în apropierea indicatorului din Tomnatec, unde întâlneşte poteca marcată cu bandă albastră cabana Prejba-Buceciu (traseul 6). Cine doreşte să se întoarcă (coboare) pe acest drum, a cărui direcţie nu este indicată din Tomnatec, va trebui ca de la stâlpul metalic cu săgeţi să se îndrepte spre NE. Pe trunchiul unui molid, mascat de cetină şi degradat de timp, se zăreşte triunghiul albastru, iar poteca devine vizibilă. Alte direcţii de urmat sunt spre Vf. Prejba, curmătura Buceciu, Gura Sădurelului, Rozdeşti (traseele 6, 11,13).
Sursa:guideromania.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;