Vîrciorova - Şaua Tişului - Culmea Plejei -Poiana Strigoniu - Cuntu
Marcaj:
punct albastru (rar şi vechi)
Durata: 5-6 ore de la Vîrciorova
Legături cu traseele: 5, 6, 9 şi 10
Drumul de la Caransebeş la Vîrciorova (19 km) se parcurge cu autobuzele ITA. Din DN 6, în localitatea Valea Timişului, se desprinde spre răsărit şoseaua către Vîrciorova, de-a lungul Bolvaşniţei, care trece prin localitatea Bolvaşniţa şi ajunge în centrul aşezării Vîrciorova, la răspîntia de lîngă pod. De aici începe traseul nostru pe jos, urmlnd vechiul drum ciobănesc, cunoscut sub numele de “Plaiul Mare al Vîrciorovei". Trecem podul peste pîrîul Bolvăşnicioara şi urmăm uliţa ce se îndreaptă la început către vest si apoi, în unghi de 90°, spre sud. După 700-750. m lăsăm în urmă ultimele gospodării din Vîrciorova şi ne angajăm în sus, pe dreapta rîului Bolvaşniţa. urmînd drumul pietruit, folosit de camioanele ce cară lemne din perimetrul de exploatare Sbegu. Valea Bolvaşniţei este încadrată de culmi deluroase, relativ netede, ce o domină cu 50-70 m.
După aproximativ 1 km de la ultima casă, întîlnim un canton forestier (410 m altitudine), ce se zăreşte pe stînga, ascuns într-o livadă de meri. Puţin mai departe, pe dreapta, la oarecare distanţă de drum, se află o gospodărie. Din dreptul aceşteia o luăm la stînga, pe o potecă ce însoţeşte un şir de sălcii, una dintre ele, la 100 m de drum, purtînd un vechi semn de marcaj (punct albastru). Poteca, nu prea bine bătută, urcă pieptiş prin niste rîpe, ajunge într-o şa (485 m) şi se întîlneşte cu poteca de culme, ,,Plaiul Mare al Vîrciorovei", pe care ne vom înscrie spre dreapta. De aici înainte traseul urmează culmea poienită, flancată de văile Bolvaşniţa (dreapta) şi Bolvăşnicioara (stînga). Urcuşul este lin, deoarece poteca ocoleşte cele cîteva proeminenţe pe la obîrşiile vîlcelelor. Pentru început străbatem o suprafaţă relativ netedă. Ocolim prin stînga un mamelon despădurit şi coborîm într-o şa lată, situată la circa 550 m altitudine. Intre timp mai întîlnim două semne de marcaj răzleţe (punct albastru). Intrăm în pădure şi începem să urcăm uşor către est şi apoi către sud-est, pe la obîrşia Pîrîului Albinelor. Continuăm drumul pe curbă de nivel care ocoleşte culmea rotunjită pe faţa ei sudică. Trecem prin partea de sus a unor poieni şi prin rarişti de pădure. Curînd depăşim o stînă. în stînga noastră se adînceşte valea Bolvăsnicioara.
Treptat urcuşul devine pieptiş urmînd direct culmea spre est. Intrăm din nou în pădure, ocolim prin stînga proeminenţa cu altitudine de 805 m, şi ajungem într-o altă şa. Incepem să urcăm domol către nord-est şi traversăm Poiana Padeş prin mijloc, trecînd prin apropierea unei stîne. După aproximativ 1 km intrăm din nou în pădure şi continuăm să urcăm către Poiana Fîntînele, situată pe faţa sud-vestică a Cucuielor Fîntînelelor (1184 m), unde ajungem după 2 ore de la cantonul forestier. Ne îndreptăm apoi către dreapta (sud-vest), prin pădure, prin faţa culmii dinspre pîrîul Ighirişu. Ajungem într-o nouă sa, trecem peste un mamelon mic care este urmat de o şa. Din nou urcăm uşor, dar treptat drumul devine aproape orizontal pe partea sud-vestică a culmii şi intrăm în Poiana Goleşu. în stînga noastră versantul este brăzdat de pîraiele pe care Cuntu le adună cu multă hărnicie. Străbatem Poiana Goleşu, dominată de arbori răzleţi, şi drumul clar se angajează pe versantul nordic al Culmii Pleasa. Mergem prin pădure, pe curbă de nivel, pe sub vîrful Pleaşa Mică, sosim în poiana prelungă de pe culmea relativ netedă şi menţinem direcţia est, pînă în Poiana Strigoniu. In dreapta, întîlnim un drum de căruţă care urmează Culmca Pleaşa, venind din localitatea Ilova. Depăşim această răspîntie şi continuăm traseul tot înainte, pe culme. Pe partea dreaptă se deschide valea Muroniului (nume pe care îl poartă Rîul Lung la obîrşie), iar pe stînga, pîrîul Strigoniu, afluent al Cuntului. în curînd poposim într-o curmătură adîncă (1020 m altitudine), Poiana Strigoniu. Pînă aici s-au scurs 3 ore de cînd am trecut prin faţa cantonului silvic, iar pînă la Cuntu mai avem de mers 1 ½ - 2 ore. In poiană întîlnim, venind din dreapta, poteca marcată altădată cu semnul cruce albastră, ce urcă de la Armeniş în lungul Rîului Lung, pc la Lupu şi prin Poiana Zloaba (traseul 9); spre nord, dincolo de valea Cuntului, orizontul este închis de Culmea Văratica cu cele trei procminenţe: Văratica (1386 m), Văratica Mare (1407 m) şi Şeroni (1400 m). După scurtul popas din Poiana Strigoniu, pornim la drum din nou, urmînd în urcuş culmea orientată către nord-est şi apoi către est, prin păşunea presărată cu fagi izolaţi. Spre dreapta surprindem imaginea versantului abrupt al Masivului Ţarcu. Drumul se lasă uşor pe faţa sudică a culmii, apoi pe cea de nord şi urcă domol pe deasupra pădurii, pe la obîrşiile pîrîului Cuntu, apropiindu-se de firul principal al acestuia. O nouă cotitură spre dreapta ne scoate într-o regiune cu relief vălurit, despădurită. După cîteva sute de metri ajungem la Cuntu, lîngă lacul.din faţa staţiei meteorologice. In ideea unui popas mai îndelungat, putem instala cortul pe malul lacului.
Sursa:guideromania.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu