PESCUITUL
Cele mai multe specii de peşti sunt comestibile. Peştii otrăvitori trăiesc mai ales la tropice,aproape de malul apei. Nu uita însă că peştele mâncat măreşte setea. Mai întâi stai şi observă obiceiurile peştilor, ce fel de hrană preferă şi cum o iau, apoifoloseşte-ţi mintea pentru a-i prinde.Unde? Un loc propice pentru pescuitul cu undiţa este acolo unde apa are adâncimea mai mareşi este liniştită atât dimineaţa, cât şi seara. În râurile puţin adânci - în bălţile de sub sau de după praguri.După sau sub pietre. Sub mal. Sub o cascadă. Dar încearcă şi în alte locuri.Când? Pescuieşte la reflux, când apa se retrage. Una dintrezonele cele mai bogate în hranăeste situată între limitele apei crescute şi apei retrase (flux şi reflux).Pescuieşte în zori sau la asfinţit. Peştele este atras de lumină. Peştii zburători pot fi atraşi pe plută sau în barcă dacă reflectezi lumina unei lanterne, chiar şi a lunii, pe o pânză, pe o cămaşă sau otablă; trebuie prinşi imediat după ce au căzut înăuntru, altfel sar înapoi în apă.Creveţii, crabii şi racii pot fi prinşi folosind o combinaţie de metode: căutarea în locurile cuadâncime mică, iluminare cu o torţă sau o lanternă şi utilizarea unei plase.Cum? O undiţă poate fi improvizată destul de uşor: sfoara - din fire scoase dintr-o ţesătură, ohaină sau o cârpă; cârligul - dintr-un ac îndoit (deşi ar fi mult mai bun un cârlig adevărat) ş.a.m.d.Cârligul mai poate fi făcut şi din os, sârmă sau lemn. Pentru a evita muşcarea sau ruperea sforii,cârligul va fi legat de sfoară prin intermediul unei sârme subţiri (fig. 16.15).Încearcă cu diferite momeli: râme, viermi, fluturi, lăcuste, came crudă, pâine, mămăligă, pene, plastic, măruntaie de peşte, cârpă colorată sau metal strălucitor.Smuceşte în sus şi în jos prin apă momeala mai grea, din metal, pentru a atrage peştii (cârligulşi momeala trebuie să fie suficient de grele ca să se scufunde repede).Se mai poate pescui şi cu priponul, în care scop se foloseşte un fir de cordelină lung de 2-3 m,ancorată de un pom, şi un fir de nylon cu 10-15 cârlige, pe care se prinde momeala . Cârligele se aruncăîn apă seara şi se scot dimineaţa . În zilele călduroase se poate pescui cu mâna şi coşul . Î n zilele geroase, când apa îngheaţă, se poate pescui la copcă.Un alt procedeu constă în schimbarea cursului unui pârâu (pârâiaş) pe o altă albie, timp de 3-4ore. După scurgerea şi secarea apei, peştele rămas în băltoace se prinde cu mâna.O undiţă legată de un zmeu (vezi la #3) va putea ajunge departe deasupra apei- mărind şansele de succes. Sfoara undiţei va fi legată de sfoara zmeului astfel încât să se poată desprinde uşor, fără a trage şi a scufunda zmeul. De exemplu cu un ac îndoit, într-un singur loc,astfel încât smucitura produsă de muşcătura peştelui să provoace desprinderea. Sau, prinderea celor două sfori va fi făcută astfel încât desprinderea de pe mal să poată fi comandată de pescar.Alte metode de pescuire:a) Prinde peştele cu mâna goală, căutându-1 sau zgândărindu-1 sub pietre. Nu te strădui să-lapuci - bagă mână sub el şi aruncă-1 pe mal. Noaptea, când peştele stă liniştit în locuri cu apă domoalăşi mică, se poate pescui cu ajutorul unei furculiţe sau ţepuşe ascuţite, prinsă rigid de un lemn culungimea de aprox 60-100 cm, cu grosimea de 3-4 cm. Atrage peştele cu lanterna şi înfinge furculiţa înel. b) Umblă prin apa mică şi loveşte peştele cu băţul, înţeapă-1 cu o suliţă (fig. 16.16), sau prinde-1 în plasă (fig. 16.17). S-ar putea ca aceste manevre să poată fi executate şi de pe mal.c) Mână mai întâi peştele spre bălţile învecinate mai puţin adânci, acolo va fi mai uşor de prins. Peştii pot fi împinşi aruncând în apă corali sau crustacei arşi şi pisaţi (adică var), bătând apa cuun băţ etc.d) Fabrică o plasă din orice sfoară sau sârmă ai la îndemnă. Din pânză se poate face o plasă,tocmai bună pentru creveţi. O bucată de plasă cu forma aproxi-mativ dreptunghiulară poate fi întinsăde-a latul râului între doi oameni- care merg repede prin râu, ridicând totodată pietrele de la fund şi săltând des plasa afară dinapă, aproape de fiecare dată cu ceva pradă prinsă.16.16. Furci pentru pescuit (cu 2 şi 3 dinţi) 16.15. Cârlige pentru pescuit 16.17. Plasa pentru pescuit O plasă atârnată într-un lac, râu sau în mare - va opri şi va prinde peştii care trec. Pentru aintroduce şi a agăţa plasa sub gheaţă se pot folosi crengi sau beţe manevrate prin găuri (copci), dar estenevoie de efort şi răbdare. Greutăţile care trag şi desfăşoară plasa se pot face din pietre, iar flotoarele din lemn, dopuri de plută sau pungi din plastic umflate cu aer (fig. 16.18).e) Capcanele pentru peşti se pot face din bolovani şi beţe (fig. 16.19). Pândeşte şi studiazămişcarea cârdurilor sau a bancurilor de peşti. Peştii de mare vin adesea spre mal odată cu refluxul şiînoată de-a lungul ţărmului.Peştii de lac vin spre mal dimineaţa şi seara.Alege locul pentru capcană când apa este mare (la flux) şi construieşte-o în timpul refluxului.Foloseşte orice ocazie oferită de fundul apei, orice formaţie naturală - bancuri de nisip, stâncisubmarine, terasă - şi înglobeaz-o ca parte a capcanei. Încearcă s-o încadrezi în peisajul subacvatic, sănu sperie şi să respingă peştii. Pune-te în locul peştelui şi vezi ce ar „gândi" el.0 plasă prinde peşte mereu, iar o capcană păstrează peştele proaspăt până la momentulconsumului. Merită efortul de a le construi şi de a le folosi. Ce peşte trebuie aruncat? 1. Cel cu pielea înmuiată, cu branhiile vâscoase sau cu ochii înfundaţi;2. Care miroase urât;3. Cu carnea neelastică, pe care - dacă o apeşi cu degetul gros, rămâne o urmă înfundată.Alte semne de pericol sunt: pielea goală sau osoasă - în loc de solzi; peştele care gâfâie sau pufăie când este scos din apă; peştele acoperit cu ţepi sau ace (care pot provoca răni otrăvite).De asemenea, aruncă înapoi în apă meduzele, calcanii cu corpul în formă de pătrat şi coadălungă, şerpii de mare (aceştia au coada turtită). Fereşte-te de midiile sau stridiile negre. Nu aduna crustacei morţi. Cei vii se mişcă şi se agaţă mai tare de piatră când îi atingi. Numânca moluşte cu scoica în formă de con sau cilindru
Cele mai multe specii de peşti sunt comestibile. Peştii otrăvitori trăiesc mai ales la tropice,aproape de malul apei. Nu uita însă că peştele mâncat măreşte setea. Mai întâi stai şi observă obiceiurile peştilor, ce fel de hrană preferă şi cum o iau, apoifoloseşte-ţi mintea pentru a-i prinde.Unde? Un loc propice pentru pescuitul cu undiţa este acolo unde apa are adâncimea mai mareşi este liniştită atât dimineaţa, cât şi seara. În râurile puţin adânci - în bălţile de sub sau de după praguri.După sau sub pietre. Sub mal. Sub o cascadă. Dar încearcă şi în alte locuri.Când? Pescuieşte la reflux, când apa se retrage. Una dintrezonele cele mai bogate în hranăeste situată între limitele apei crescute şi apei retrase (flux şi reflux).Pescuieşte în zori sau la asfinţit. Peştele este atras de lumină. Peştii zburători pot fi atraşi pe plută sau în barcă dacă reflectezi lumina unei lanterne, chiar şi a lunii, pe o pânză, pe o cămaşă sau otablă; trebuie prinşi imediat după ce au căzut înăuntru, altfel sar înapoi în apă.Creveţii, crabii şi racii pot fi prinşi folosind o combinaţie de metode: căutarea în locurile cuadâncime mică, iluminare cu o torţă sau o lanternă şi utilizarea unei plase.Cum? O undiţă poate fi improvizată destul de uşor: sfoara - din fire scoase dintr-o ţesătură, ohaină sau o cârpă; cârligul - dintr-un ac îndoit (deşi ar fi mult mai bun un cârlig adevărat) ş.a.m.d.Cârligul mai poate fi făcut şi din os, sârmă sau lemn. Pentru a evita muşcarea sau ruperea sforii,cârligul va fi legat de sfoară prin intermediul unei sârme subţiri (fig. 16.15).Încearcă cu diferite momeli: râme, viermi, fluturi, lăcuste, came crudă, pâine, mămăligă, pene, plastic, măruntaie de peşte, cârpă colorată sau metal strălucitor.Smuceşte în sus şi în jos prin apă momeala mai grea, din metal, pentru a atrage peştii (cârligulşi momeala trebuie să fie suficient de grele ca să se scufunde repede).Se mai poate pescui şi cu priponul, în care scop se foloseşte un fir de cordelină lung de 2-3 m,ancorată de un pom, şi un fir de nylon cu 10-15 cârlige, pe care se prinde momeala . Cârligele se aruncăîn apă seara şi se scot dimineaţa . În zilele călduroase se poate pescui cu mâna şi coşul . Î n zilele geroase, când apa îngheaţă, se poate pescui la copcă.Un alt procedeu constă în schimbarea cursului unui pârâu (pârâiaş) pe o altă albie, timp de 3-4ore. După scurgerea şi secarea apei, peştele rămas în băltoace se prinde cu mâna.O undiţă legată de un zmeu (vezi la #3) va putea ajunge departe deasupra apei- mărind şansele de succes. Sfoara undiţei va fi legată de sfoara zmeului astfel încât să se poată desprinde uşor, fără a trage şi a scufunda zmeul. De exemplu cu un ac îndoit, într-un singur loc,astfel încât smucitura produsă de muşcătura peştelui să provoace desprinderea. Sau, prinderea celor două sfori va fi făcută astfel încât desprinderea de pe mal să poată fi comandată de pescar.Alte metode de pescuire:a) Prinde peştele cu mâna goală, căutându-1 sau zgândărindu-1 sub pietre. Nu te strădui să-lapuci - bagă mână sub el şi aruncă-1 pe mal. Noaptea, când peştele stă liniştit în locuri cu apă domoalăşi mică, se poate pescui cu ajutorul unei furculiţe sau ţepuşe ascuţite, prinsă rigid de un lemn culungimea de aprox 60-100 cm, cu grosimea de 3-4 cm. Atrage peştele cu lanterna şi înfinge furculiţa înel. b) Umblă prin apa mică şi loveşte peştele cu băţul, înţeapă-1 cu o suliţă (fig. 16.16), sau prinde-1 în plasă (fig. 16.17). S-ar putea ca aceste manevre să poată fi executate şi de pe mal.c) Mână mai întâi peştele spre bălţile învecinate mai puţin adânci, acolo va fi mai uşor de prins. Peştii pot fi împinşi aruncând în apă corali sau crustacei arşi şi pisaţi (adică var), bătând apa cuun băţ etc.d) Fabrică o plasă din orice sfoară sau sârmă ai la îndemnă. Din pânză se poate face o plasă,tocmai bună pentru creveţi. O bucată de plasă cu forma aproxi-mativ dreptunghiulară poate fi întinsăde-a latul râului între doi oameni- care merg repede prin râu, ridicând totodată pietrele de la fund şi săltând des plasa afară dinapă, aproape de fiecare dată cu ceva pradă prinsă.16.16. Furci pentru pescuit (cu 2 şi 3 dinţi) 16.15. Cârlige pentru pescuit 16.17. Plasa pentru pescuit O plasă atârnată într-un lac, râu sau în mare - va opri şi va prinde peştii care trec. Pentru aintroduce şi a agăţa plasa sub gheaţă se pot folosi crengi sau beţe manevrate prin găuri (copci), dar estenevoie de efort şi răbdare. Greutăţile care trag şi desfăşoară plasa se pot face din pietre, iar flotoarele din lemn, dopuri de plută sau pungi din plastic umflate cu aer (fig. 16.18).e) Capcanele pentru peşti se pot face din bolovani şi beţe (fig. 16.19). Pândeşte şi studiazămişcarea cârdurilor sau a bancurilor de peşti. Peştii de mare vin adesea spre mal odată cu refluxul şiînoată de-a lungul ţărmului.Peştii de lac vin spre mal dimineaţa şi seara.Alege locul pentru capcană când apa este mare (la flux) şi construieşte-o în timpul refluxului.Foloseşte orice ocazie oferită de fundul apei, orice formaţie naturală - bancuri de nisip, stâncisubmarine, terasă - şi înglobeaz-o ca parte a capcanei. Încearcă s-o încadrezi în peisajul subacvatic, sănu sperie şi să respingă peştii. Pune-te în locul peştelui şi vezi ce ar „gândi" el.0 plasă prinde peşte mereu, iar o capcană păstrează peştele proaspăt până la momentulconsumului. Merită efortul de a le construi şi de a le folosi. Ce peşte trebuie aruncat? 1. Cel cu pielea înmuiată, cu branhiile vâscoase sau cu ochii înfundaţi;2. Care miroase urât;3. Cu carnea neelastică, pe care - dacă o apeşi cu degetul gros, rămâne o urmă înfundată.Alte semne de pericol sunt: pielea goală sau osoasă - în loc de solzi; peştele care gâfâie sau pufăie când este scos din apă; peştele acoperit cu ţepi sau ace (care pot provoca răni otrăvite).De asemenea, aruncă înapoi în apă meduzele, calcanii cu corpul în formă de pătrat şi coadălungă, şerpii de mare (aceştia au coada turtită). Fereşte-te de midiile sau stridiile negre. Nu aduna crustacei morţi. Cei vii se mişcă şi se agaţă mai tare de piatră când îi atingi. Numânca moluşte cu scoica în formă de con sau cilindru
Sursa:scribd.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu