11. Stina Rosiile - muntele Slivei - saua Gemanarea - piciorul Gemanarea - valea Polatistea - motelul Cambrinus
Marcaj: cruce rosie (marcaj vechi, in refacere)
Timp: 8½ -9½ ore.
Traseu recomandabil numai vara.
Traseul, deosebit de interesant, ne da posibilitatea sa iesim din centrul Paringului spre limitele sale vestice. Este recomandat drumetilor cu o foarte buna pregatire de orientare.
De la stina Rosiile pornim spre sud-vest, spre lacul Zanoaga Stinei. Dupa circa 200 m de ocolis incepe ,,poteca nemarcata a Sliveiului'. Urcam serpentinele de pe malul sting al piriului care alimenteaza lacul. Dupa 10 minute de urcus atingem nivelul terasei si cotim la dreapta, depasind o platforma unde se afla micile lacuri Zanoagele Ursului. Ceva mai sus, la un izvor din apropierea potecii, ne aprovizionam cu apa pentru 3 ore. Traversam izvorul mai sus de Zanoagele Ursului si cotim brusc la dreapta, spre serpentine; mai departe intram pe o brina cu vedere spre lacul Rosiile si muntele Gruiul. Sosim pe o alta platforma cu piriias (cascade in dreapta). Traversam izvorul pe buza pragului cu cascada. De aici, spre sud-vest, se intinde caldarea Gemanarea. De la acest ultim piriias incepem urcusul greu la dreapta, in diagonala, pina la un taluz prelung (depozit morenaic). Ajunsi la taluz, cotim la stinga pe coama (circa 300 m), traversam o adincitura ingusta si pe ultimele serpentine atingem creasta muntelui Slivei (2250 m alt.). Urcam mai intii la vf. Slivei (2420 m alt.); pe contrapanta coborim apoi in saua Slivei. Din sa trecem pe flancul nordic si iesim linga vf. Gemanarea (2426 m alt.) La coborire, pe partea sudica a virfului, intilnim poteca traseului 7 (banda rosie). Timp: 1½ -2 ore.
Din creasta principala a muntilor Paring se poate cobori direct in defileul Jiului (traseul 2), dar intr-un alt sector, la fel de interesant si de pitoresc.
In saua Gemanarea urmeaza sa traversam creasta si sa coborirn pe panta vertiginoasa de la 2400 pina la 520 m alt. Din sa incepe spre vest poteca de coborire, perpendiculara pe poteca de creasta. Serpentine dese se lasa pe piciorul Gruniilor. In stinga se contureaza Zanoaga Gruniilor, o caldare ascunsa pe jumatate privirilor noastre si pe care poteca o evita pina la circa 2200 m alt. Din mijlocul muchiei, poteca ciobaneasca se abate brusc la stinga si coboara in serpentine lungi spre firul piriului Tecanul. Traversam la stinga, de-a coasta, valea Tecanului, strabatem un platou povirnit, pe linga jnepenis, loc in care poteca se rasfira, si urcam foarte putin pe culmea imensa care vine direct din virful Paringul Mare. Ajungem (fara poteca) pe platoul La Coliba (2000 m alt.), exact pe spinarea muntelui Gemanarea. In preajma se vad gramezi de lespezi. Incepind de aici, traseul se mentine pe culmea muntelui Gemanarea. Ocolim grupul de stinci pe dreapta (semne razlete cruce rosie) si dupa 10 minute revenim pe linga jnepeni pe mijlocul culmii. Jos, in prima sa pe care o intilnim, se vede o stina. Poteca se abate usor la stinga, pe linga izvoare bogate in apa. Poteca ciobaneasca ocoleste prin stinga vf. Muncelul, incepind chiar de la stina, dupa 15 minute fixindu-se din nou pe culme. Pe lespezile rasarite dintre ienuperi se vad alte semne vechi de marcaj (cruce rosie), Coborind sustinut printre ienuperi inca 10 minute, atingem limita superioara a padurii de molid. La liziera remarcam pe dreapta doua stine. Sintem in locul numit La Rascol (1630 m alt.). Timp 3¼ -3¾ ore.
De aici inainte coborim prin padure 200 m, strabatem prin goliste locul din preajma virfului La Rascol, apoi ne lasam prin raristea culmii, pe marginea povirnisului din stinga. Dupa o serie de serpentine patrundem intr-o poiana larga, unde poteca se pierde. Putin lateral, pe dreapta, Se ridica constructia stinei La Frunte (circa 1450 m alt.). Mai jos de stina, linga un fag secular izolat, regasim poteca. Ea ne conduce spre fundul seii (1290 m alt.), la capatul vestic al imensei poiene, unde se afla stinele Gemanarea. In preajma poienii, drumeagul se bifurca, o varianta se mentine chiar pe culme si descinde in valea superioara Polatistea (o ora), iar alta, mai vizibila, coteste lent spre dreapta, directie pe care o vom urma si noi. Patrundem deci in padure, trecem pe linga un bordei aflat la liziera Poienii Lungi, urmarind cu fidelitate culmea. Traversam o portiune ingusta de padure (circa 50 m lungime) si sosim intr-o poienita, linga o troita (1260 m alt.). Continuam coborirea pe muchia serpuita, pe linga liziera din dreapta padurii, fara sa ne despartim de mijlocul culmii (rare semne de marcaj). La capatul de jos al poienii (1151 m alt.) cotim imediat la dreopta si parasim muchia, mergind pe serpentinele care se abat pe flancul drept (vest), intr-o poienita. Iesim in unghi de 45° la stinga din poiana si dupa circa 150 m coborim direct prin padurea deasa, urmarind poteca (marcaj satisfacator numai pe alocuri) in serpentine pina la firul vaii Cutreasa (850 m alt). In punctul de intilnire cu poteca ce insoteste valea Cutreasa se afla un ultim semn de marcaj. La circa 50 m mai jos trecem apa peste pietre. Aici evitam poteca mare ce urca la dreapta pe coastele Ogrinului si coborim de-a lungul apei Cutreasa circa 5 minute, pina cind malul drept devine inaccesibil. Trecem din nou prin apa pe malul sting si prin lunca mai larga sosim, dupa 20 minute de mers prin cheile Cutresii, la varsarea ei in Polatistea (790 m alt.). Trecem piriul Polatistea pe punte si iesim la drumul forestier Polatistea, linga o rudarie si un centru de colectare a fructelocr de padure. De aici circula camioane direct la Iscani si Livezeni. Timp: 6-7 ore.
Urmarim drumul forestier la vale (6 km, 1¼ ora), prin cheile pitoresti ale Polatistei. La gura Polatistei (520 m alt.) iesim in DN 66. Din acest punct mai parcurgem 4 km pina la Iscroni (556 m alt.), la statia de autobuze pentru Petrosani. Inainte de Iscroni se desprinde un drum la stinga, urcind circa 200 m, pina la motelul Gambrinus.
Sursa:scrigroup.com
Marcaj: cruce rosie (marcaj vechi, in refacere)
Timp: 8½ -9½ ore.
Traseu recomandabil numai vara.
Traseul, deosebit de interesant, ne da posibilitatea sa iesim din centrul Paringului spre limitele sale vestice. Este recomandat drumetilor cu o foarte buna pregatire de orientare.De la stina Rosiile pornim spre sud-vest, spre lacul Zanoaga Stinei. Dupa circa 200 m de ocolis incepe ,,poteca nemarcata a Sliveiului'. Urcam serpentinele de pe malul sting al piriului care alimenteaza lacul. Dupa 10 minute de urcus atingem nivelul terasei si cotim la dreapta, depasind o platforma unde se afla micile lacuri Zanoagele Ursului. Ceva mai sus, la un izvor din apropierea potecii, ne aprovizionam cu apa pentru 3 ore. Traversam izvorul mai sus de Zanoagele Ursului si cotim brusc la dreapta, spre serpentine; mai departe intram pe o brina cu vedere spre lacul Rosiile si muntele Gruiul. Sosim pe o alta platforma cu piriias (cascade in dreapta). Traversam izvorul pe buza pragului cu cascada. De aici, spre sud-vest, se intinde caldarea Gemanarea. De la acest ultim piriias incepem urcusul greu la dreapta, in diagonala, pina la un taluz prelung (depozit morenaic). Ajunsi la taluz, cotim la stinga pe coama (circa 300 m), traversam o adincitura ingusta si pe ultimele serpentine atingem creasta muntelui Slivei (2250 m alt.). Urcam mai intii la vf. Slivei (2420 m alt.); pe contrapanta coborim apoi in saua Slivei. Din sa trecem pe flancul nordic si iesim linga vf. Gemanarea (2426 m alt.) La coborire, pe partea sudica a virfului, intilnim poteca traseului 7 (banda rosie). Timp: 1½ -2 ore.
Din creasta principala a muntilor Paring se poate cobori direct in defileul Jiului (traseul 2), dar intr-un alt sector, la fel de interesant si de pitoresc.
In saua Gemanarea urmeaza sa traversam creasta si sa coborirn pe panta vertiginoasa de la 2400 pina la 520 m alt. Din sa incepe spre vest poteca de coborire, perpendiculara pe poteca de creasta. Serpentine dese se lasa pe piciorul Gruniilor. In stinga se contureaza Zanoaga Gruniilor, o caldare ascunsa pe jumatate privirilor noastre si pe care poteca o evita pina la circa 2200 m alt. Din mijlocul muchiei, poteca ciobaneasca se abate brusc la stinga si coboara in serpentine lungi spre firul piriului Tecanul. Traversam la stinga, de-a coasta, valea Tecanului, strabatem un platou povirnit, pe linga jnepenis, loc in care poteca se rasfira, si urcam foarte putin pe culmea imensa care vine direct din virful Paringul Mare. Ajungem (fara poteca) pe platoul La Coliba (2000 m alt.), exact pe spinarea muntelui Gemanarea. In preajma se vad gramezi de lespezi. Incepind de aici, traseul se mentine pe culmea muntelui Gemanarea. Ocolim grupul de stinci pe dreapta (semne razlete cruce rosie) si dupa 10 minute revenim pe linga jnepeni pe mijlocul culmii. Jos, in prima sa pe care o intilnim, se vede o stina. Poteca se abate usor la stinga, pe linga izvoare bogate in apa. Poteca ciobaneasca ocoleste prin stinga vf. Muncelul, incepind chiar de la stina, dupa 15 minute fixindu-se din nou pe culme. Pe lespezile rasarite dintre ienuperi se vad alte semne vechi de marcaj (cruce rosie), Coborind sustinut printre ienuperi inca 10 minute, atingem limita superioara a padurii de molid. La liziera remarcam pe dreapta doua stine. Sintem in locul numit La Rascol (1630 m alt.). Timp 3¼ -3¾ ore.
De aici inainte coborim prin padure 200 m, strabatem prin goliste locul din preajma virfului La Rascol, apoi ne lasam prin raristea culmii, pe marginea povirnisului din stinga. Dupa o serie de serpentine patrundem intr-o poiana larga, unde poteca se pierde. Putin lateral, pe dreapta, Se ridica constructia stinei La Frunte (circa 1450 m alt.). Mai jos de stina, linga un fag secular izolat, regasim poteca. Ea ne conduce spre fundul seii (1290 m alt.), la capatul vestic al imensei poiene, unde se afla stinele Gemanarea. In preajma poienii, drumeagul se bifurca, o varianta se mentine chiar pe culme si descinde in valea superioara Polatistea (o ora), iar alta, mai vizibila, coteste lent spre dreapta, directie pe care o vom urma si noi. Patrundem deci in padure, trecem pe linga un bordei aflat la liziera Poienii Lungi, urmarind cu fidelitate culmea. Traversam o portiune ingusta de padure (circa 50 m lungime) si sosim intr-o poienita, linga o troita (1260 m alt.). Continuam coborirea pe muchia serpuita, pe linga liziera din dreapta padurii, fara sa ne despartim de mijlocul culmii (rare semne de marcaj). La capatul de jos al poienii (1151 m alt.) cotim imediat la dreopta si parasim muchia, mergind pe serpentinele care se abat pe flancul drept (vest), intr-o poienita. Iesim in unghi de 45° la stinga din poiana si dupa circa 150 m coborim direct prin padurea deasa, urmarind poteca (marcaj satisfacator numai pe alocuri) in serpentine pina la firul vaii Cutreasa (850 m alt). In punctul de intilnire cu poteca ce insoteste valea Cutreasa se afla un ultim semn de marcaj. La circa 50 m mai jos trecem apa peste pietre. Aici evitam poteca mare ce urca la dreapta pe coastele Ogrinului si coborim de-a lungul apei Cutreasa circa 5 minute, pina cind malul drept devine inaccesibil. Trecem din nou prin apa pe malul sting si prin lunca mai larga sosim, dupa 20 minute de mers prin cheile Cutresii, la varsarea ei in Polatistea (790 m alt.). Trecem piriul Polatistea pe punte si iesim la drumul forestier Polatistea, linga o rudarie si un centru de colectare a fructelocr de padure. De aici circula camioane direct la Iscani si Livezeni. Timp: 6-7 ore.
Urmarim drumul forestier la vale (6 km, 1¼ ora), prin cheile pitoresti ale Polatistei. La gura Polatistei (520 m alt.) iesim in DN 66. Din acest punct mai parcurgem 4 km pina la Iscroni (556 m alt.), la statia de autobuze pentru Petrosani. Inainte de Iscroni se desprinde un drum la stinga, urcind circa 200 m, pina la motelul Gambrinus.
Sursa:scrigroup.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu