Ghe NICA-Blog: O alta descoperire care confirma ca omul nu se trage din maimuta

duminică, 16 iunie 2013

O alta descoperire care confirma ca omul nu se trage din maimuta

Oamenii care se plimbau acum jumătate de milion de ani prin savana africană aveau o dietă asemănătoare cu cea a vacilor din ziua de astăzi. Cel puțin așa arată un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Oxford, Marea Britanie.
Australopithecus bahrelghazali, unul dintre primii oameni de pe Pământ, nu avea o dietă asemănătoare cu cea a maimuțelor, ci hrana zilnică se baza pe iarbă de toate felurile. Oamenii de știință au analizat cantitatea de carbon extrasă din dinții unui schelet al omului timpuriu dezgropat dintr-un sit din Ciad. Cu ajutorul unui laser, care a eliberat carbonul din smalțul dinților, cercetătorii au putut să determine dieta pe care o adoptau strămoșii noștri.
Astfel, dieta se baza pe plante C4, adică care conțin patru atomi de carbon, în special iarbă şi rogoz. De asemenea, o altă rudă îndepărtată omului modern, Paranthropus boisei a fost adeptul consumului de plante C4 și se pare că nu i-au plăcut fructele zemoase din copaci.
Acest studiu este interesant pentru că demonstrează încă o dată faptul că legătura dintre maimuțe și oameni nu prea există. Dacă strămoşii noştri de acum jumătate de milion de ani nu aveau nici măcar dieta în comun cu maimuțele atunci cum putem să credem că omul se trage din maimuță? Este imposibilă și ireală această teorie a evoluţionismului, care are menirea doar să ne inducă în eroare. Și atunci de unde se trage omul?
Sursa:http://www.efemeride.ro/o-alta-descoperire-care-confirma-ca-omul-nu-se-trage-din-maimuta

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;