6. Orasul Uricani (775m) — saua Tulisa (1555 m) —dealul Fagetel (1591 m) —vf. Pilugu Mic (1532 m) — vf. Pilugu Mare (1755 m) — vf. Lazaru (2290 m)— vf. Gruniu (2300 m) — vf. Custura (2457 m) — vf. Papusa (2500 m) — vf. Peleaga (2509 m)— lacul Bucura (2041 m).
Marcaj: cruce galbena.
Timp de mers. 12—14 ore.
Traseul acesta face parte dintre drumurile turistice grele ale Muntilor Retezat astfel incit nu-l recomandam decit drumeti lor avansati, ce lor care, in peregrinarile lor montane, au avut de rezolvat unele probleme mai dificile in ceea ce priveste orientarea si depasirea accidentelor terenului. Dintre dificultatile carora trebuie sa l i se faca fata, notam: lungimea mare a parcursului; lipsa oricarui adapost care ar putea fi folosit fara prea importante abateri din itinerar; starea proasta a marcajului (pe mari intinderi de teren, semnele marcajului lipsesc sau sint cu totul sterse); doua zone de teren (saua Custura si coborirea la lacul Bucura) a caror dificultate le face accesibile numai celor avansati si numai pe timp favorabil.
Faptul ca traseul este prezentat prin mentionarea piscurilor mai importante ale culmii nu insemneaza ca se urmareste fidel linia crestei; traseul ocoleste unele virfuri, atinge altele la cota lor maxima si, uneori, paraseste poteca ciobaneasca.
Din Uricani se porneste catre nord, urcind piciorul de munte coborit, pe dreapta vaii Sterminosu, din culmea Serpilor. Trecind prin padure si strabatind o serie de poieni, urcam la Dealu Serpilor (1463 m) pe care il ocolim prin dreapta lui, ajungind astfel la stina de sub el. De aici mai departe, prin padure si in lungul culmii Serpilor, ajungem intr-o sa larga, la 1544 m alt., sub vf. Tulisa (1793 m) la obirsia vaii Bradului. Din sa, cotind catre vest, urcam pina la dealul Fagetel (1591 m) si coborim apoi in saua Fagetel, la obirsia vaii Pilugul.
In continuare, urcam pe muntele Pilugu Mic (1532 m) si, prin padure, ne continuam calea peste vf. Pilugu Mare (1755 m), apoi pe Custura Vacarei, muchia de NE a vf. Vacarea (2284 m). Mai departe de acest virf, traseul nostru urmeaza culmea inspre vest, trecind printr-o serie de sei si pe linga citeva dintre piscurile crestei: vf. Lazaru (2290 m), vf. Gruniu (2300 m) si vf. Ciumfu Mare (2338 m). In saua dintre vf. Ciumfu Mare si vf. Valea Mare (2386 m), culmea se arcuieste puternic si traseul paraseste poteca ciobaneasca. Pe aici, calea noastra urca pe un vilcel pina pe vf. Valea Mare. In continuare, vom urca si cobori inca o serie de mici piscuri si de sei, adevarate trepte de piatra. Este deosebit de important ca, pe aceasta portiune de cale, sa nu parasim pe nicaieri drumul de creasta (marcajul este rar si destul de greu de gasit). Orice abatere din linia Cumpenii de ape, fie de-o parte, fie de alta a ei, ne va purta de-a coasta unor versanti pravaliti si captusiti cu lespezi si bolovani mari, cladariti intr-un haos de pietraraie care interzice orice tentativa de strabatere a zonei de aici. Acest dificil drum de creasta sfirseste sub vf. Custura (2457 m), zona prin care, mai jos cu circa 50 m diferenta de nivel, se desfasoara traseu l marcat cu triunghi albastru (traseul nr. 4) care trece peste Custura Papusii, venind de la Stina de Riu si conducind la saua Plaiului Mic.
De sub vf. Custurii, cotim la dreapta si, impreuna cu marcajul triunghi albastru, ajungem curind la Fereastra Custurii (2255 m), in locul unde marcajele se despart, triunghiul albastru marcind cararea ce coboara, la dreapta, in caldarea superioara a Riului Barbat. De aici mai departe, traseul nostru (cruce galbena) parcurge creasta ascutita care, pornind din vf. Custura, ajunge pina in vf. Papusa (2500 m), legind astfel cele doua lungi culmi principale ale Muntilor Retezat. Pe aceasta portiune a sa, Custura Papusii prezinta accidente de teren care o fac accesibila numai drumetilor avansati. Panta mare nu reprezinta singura dificultate a acestei parti a traseului; pe aici profilul crestei, in afara unui ascutis puternic, prezinta si importante denivelari.
De pe vf. Papusa mai departe, ne indreptam catre NV (in lungul culmii Vf. Mare — vf. Bucura) coborind in saua dintre piscurile Papusii si Pelegii, pina la „momiia' din sa. Urcusul pe vf. Peleaga (2509 m), decanul de altitudine al Muntilor Retezat, se face urmind muchia dinspre NE a acestui pisc.
Izolat fiind de celelalte virfuri ale masivului, vf. Peleaga ne ofera prilejul de a admira o vedere panoramica a carei frumusete intrece mai tot ceea ce ti-ai inchipuit ca e frumos in Carpati. Daca din muntii nostri, am cunoaste numai pitorescul privelistei ce se desfasoara in jurul nostru dupa ce am ajuns pe Peleaga si inca ar fi destul.
Inspre nord, se adinceste caldarea glaciara a Vaii Rele, vasta zanoaga pe fundul careia, jos, sub noi, batute de soare, sclipesc taurile Vaii Rele. Ca fundal, departe in zare se vede minunata depresiune a Hategului. Culmea Pietrele, cu vf. Pietrele (2268 m) sta de straja in stinga Zanoagei. Dincolo de valea Pietrele, culmea Stinisoara acopera poalele culmii Retezatului, lasind insa liber virful Retezat (2485 m alt.) care, de aici, ne apare ascutit si nu ca taiat de palos. Ai crede ca, opintindu-se avan, zmeul a retezat motul Bucurei, al carui pisc (2439 m) se vede de aici, tesit. Vecinul Bucurei, vf. Judele(2400 m), sta in capatul estic al Muntilor Birlea, iar inspre SE culmea Slaveiului strajuieste, semet, valea Lapusnicului Mare, dindu-si binete, peste ea, cu culmea Dragsanului. Spre SV, se vede vf. Custurii (2457 m), strajer al virfurilor ce se insiruie, lant, inspre soare-rasare, pina la Tulisa.
Inspre NE, pornind din vf. Papusa, raschirate ca degetele de la mina, se lasa devale culmile Valea Rea, Galesu, Virfu Mare si Vasielu, Picioru Lancita. Te afli parca in mijlocul unui ocean framintat de un uragan naprasnic care a ridicat valuri cu creste de spuma, inalte de sute si sute de metri, vinzoleala pe care fortele naturii au impietrit-o pentru vecie.
Drept catre Soare-apune si la 500 de metri sub noi, uriasa caldare glaciara a Bucurei ni se infatiseaza plina de grandoare. Pe fundul caldarii, mai catre buzunarul ei nord-estic, lacul Bucura straluceste in soare, intrecind ca marime si pitoresc, intreaga salba de lacuri ce chenaruiesc cealalta margine a zanoagei.
De aici, de pe Peleaga, se vad lamurit cele doua fire vecine ce formeaza obirsia vaii torentului Bucura, vale cu pronuntat caracter alpin, creata prin actiunea ghetarilor cuaternari care, intre circuri si zanoage, au daltuit pereti pravaliti in adinc, cu muchii inguste si creste zdrentuite ca dintii unei lame de ferastrau. Firul din dreapta al vaii este dominat, inspre vest, de o enorma cuveta glaciara inchisa, scobita sub vf. Judele; pe partea stinga a vaii, sus, la circa 2200 m alt, sub vf. Bucura, se afla un alt circ glaciar.
La 2208 m alt., valea Bucura primeste apele unuia dintre cele mai inalte lacuri alpine din Carpatii romanesti, Taul Agatat. Mai sus, la 2240 m alt., sub clinele vestice ale vf. Bucura, sclipeste in soare oglinda Taului Portii. De forma neregulata, pe la 2080 m alt., se vede lacul Florica. Foarte neregulat ca forma, urmeaza in jos lacul Viorica (2070 m), cu trei sateliti, trei mici lacuri fara nume. Firul din dreapta al vaii Bucura, dupa ce s-a scurs prin lacul Ana (1979 m), se termina in lacul Lia (1910 m), Ia fel ca si firul sting al vaii, care coboara aici din lacul Bucura.
Din lacul Lia, inmanunchind cele doua fire de apa intr-unul singur, valea Bucurei, coboara repede catre Gura Bucurei (1587 m) unde nuntind cu torentul Pelegii, da nastere Lapusnicului Mare.
Desprinzindu-ne cu greu din vraja privelistei ce ne-o ofera popasul pe virful Peleaga, drumul de coborire catre lacul Bucura se poate face fie pe marcajul banda rosie (traseul nr. 8), fie continuindu-necalea calauziti de crucea galbena, semnul de marcaj pe care am venit pina aici. De pe virf, urmind un hatas strecurat pe greabanul si pe clinele Piciorului Pelegii, traseul nostru (in varianta marcaj cruce galbena) coboara catre coltul de nord-est al lacului Bucura luind sfirsit apoi in zona prin care se face golirea lacului. Coborirea de pe vf. Peleaga este dificila atit ca efort cit si ca orientare (marcajul aproape sters, creeaza probleme pentru gasirea firului cararii).
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php
Marcaj: cruce galbena.
Timp de mers. 12—14 ore.
Traseul acesta face parte dintre drumurile turistice grele ale Muntilor Retezat astfel incit nu-l recomandam decit drumeti lor avansati, ce lor care, in peregrinarile lor montane, au avut de rezolvat unele probleme mai dificile in ceea ce priveste orientarea si depasirea accidentelor terenului. Dintre dificultatile carora trebuie sa l i se faca fata, notam: lungimea mare a parcursului; lipsa oricarui adapost care ar putea fi folosit fara prea importante abateri din itinerar; starea proasta a marcajului (pe mari intinderi de teren, semnele marcajului lipsesc sau sint cu totul sterse); doua zone de teren (saua Custura si coborirea la lacul Bucura) a caror dificultate le face accesibile numai celor avansati si numai pe timp favorabil.
Faptul ca traseul este prezentat prin mentionarea piscurilor mai importante ale culmii nu insemneaza ca se urmareste fidel linia crestei; traseul ocoleste unele virfuri, atinge altele la cota lor maxima si, uneori, paraseste poteca ciobaneasca.
Din Uricani se porneste catre nord, urcind piciorul de munte coborit, pe dreapta vaii Sterminosu, din culmea Serpilor. Trecind prin padure si strabatind o serie de poieni, urcam la Dealu Serpilor (1463 m) pe care il ocolim prin dreapta lui, ajungind astfel la stina de sub el. De aici mai departe, prin padure si in lungul culmii Serpilor, ajungem intr-o sa larga, la 1544 m alt., sub vf. Tulisa (1793 m) la obirsia vaii Bradului. Din sa, cotind catre vest, urcam pina la dealul Fagetel (1591 m) si coborim apoi in saua Fagetel, la obirsia vaii Pilugul.
In continuare, urcam pe muntele Pilugu Mic (1532 m) si, prin padure, ne continuam calea peste vf. Pilugu Mare (1755 m), apoi pe Custura Vacarei, muchia de NE a vf. Vacarea (2284 m). Mai departe de acest virf, traseul nostru urmeaza culmea inspre vest, trecind printr-o serie de sei si pe linga citeva dintre piscurile crestei: vf. Lazaru (2290 m), vf. Gruniu (2300 m) si vf. Ciumfu Mare (2338 m). In saua dintre vf. Ciumfu Mare si vf. Valea Mare (2386 m), culmea se arcuieste puternic si traseul paraseste poteca ciobaneasca. Pe aici, calea noastra urca pe un vilcel pina pe vf. Valea Mare. In continuare, vom urca si cobori inca o serie de mici piscuri si de sei, adevarate trepte de piatra. Este deosebit de important ca, pe aceasta portiune de cale, sa nu parasim pe nicaieri drumul de creasta (marcajul este rar si destul de greu de gasit). Orice abatere din linia Cumpenii de ape, fie de-o parte, fie de alta a ei, ne va purta de-a coasta unor versanti pravaliti si captusiti cu lespezi si bolovani mari, cladariti intr-un haos de pietraraie care interzice orice tentativa de strabatere a zonei de aici. Acest dificil drum de creasta sfirseste sub vf. Custura (2457 m), zona prin care, mai jos cu circa 50 m diferenta de nivel, se desfasoara traseu l marcat cu triunghi albastru (traseul nr. 4) care trece peste Custura Papusii, venind de la Stina de Riu si conducind la saua Plaiului Mic.
De sub vf. Custurii, cotim la dreapta si, impreuna cu marcajul triunghi albastru, ajungem curind la Fereastra Custurii (2255 m), in locul unde marcajele se despart, triunghiul albastru marcind cararea ce coboara, la dreapta, in caldarea superioara a Riului Barbat. De aici mai departe, traseul nostru (cruce galbena) parcurge creasta ascutita care, pornind din vf. Custura, ajunge pina in vf. Papusa (2500 m), legind astfel cele doua lungi culmi principale ale Muntilor Retezat. Pe aceasta portiune a sa, Custura Papusii prezinta accidente de teren care o fac accesibila numai drumetilor avansati. Panta mare nu reprezinta singura dificultate a acestei parti a traseului; pe aici profilul crestei, in afara unui ascutis puternic, prezinta si importante denivelari.
De pe vf. Papusa mai departe, ne indreptam catre NV (in lungul culmii Vf. Mare — vf. Bucura) coborind in saua dintre piscurile Papusii si Pelegii, pina la „momiia' din sa. Urcusul pe vf. Peleaga (2509 m), decanul de altitudine al Muntilor Retezat, se face urmind muchia dinspre NE a acestui pisc.
Izolat fiind de celelalte virfuri ale masivului, vf. Peleaga ne ofera prilejul de a admira o vedere panoramica a carei frumusete intrece mai tot ceea ce ti-ai inchipuit ca e frumos in Carpati. Daca din muntii nostri, am cunoaste numai pitorescul privelistei ce se desfasoara in jurul nostru dupa ce am ajuns pe Peleaga si inca ar fi destul.
Inspre nord, se adinceste caldarea glaciara a Vaii Rele, vasta zanoaga pe fundul careia, jos, sub noi, batute de soare, sclipesc taurile Vaii Rele. Ca fundal, departe in zare se vede minunata depresiune a Hategului. Culmea Pietrele, cu vf. Pietrele (2268 m) sta de straja in stinga Zanoagei. Dincolo de valea Pietrele, culmea Stinisoara acopera poalele culmii Retezatului, lasind insa liber virful Retezat (2485 m alt.) care, de aici, ne apare ascutit si nu ca taiat de palos. Ai crede ca, opintindu-se avan, zmeul a retezat motul Bucurei, al carui pisc (2439 m) se vede de aici, tesit. Vecinul Bucurei, vf. Judele(2400 m), sta in capatul estic al Muntilor Birlea, iar inspre SE culmea Slaveiului strajuieste, semet, valea Lapusnicului Mare, dindu-si binete, peste ea, cu culmea Dragsanului. Spre SV, se vede vf. Custurii (2457 m), strajer al virfurilor ce se insiruie, lant, inspre soare-rasare, pina la Tulisa.
Inspre NE, pornind din vf. Papusa, raschirate ca degetele de la mina, se lasa devale culmile Valea Rea, Galesu, Virfu Mare si Vasielu, Picioru Lancita. Te afli parca in mijlocul unui ocean framintat de un uragan naprasnic care a ridicat valuri cu creste de spuma, inalte de sute si sute de metri, vinzoleala pe care fortele naturii au impietrit-o pentru vecie.
Drept catre Soare-apune si la 500 de metri sub noi, uriasa caldare glaciara a Bucurei ni se infatiseaza plina de grandoare. Pe fundul caldarii, mai catre buzunarul ei nord-estic, lacul Bucura straluceste in soare, intrecind ca marime si pitoresc, intreaga salba de lacuri ce chenaruiesc cealalta margine a zanoagei.
De aici, de pe Peleaga, se vad lamurit cele doua fire vecine ce formeaza obirsia vaii torentului Bucura, vale cu pronuntat caracter alpin, creata prin actiunea ghetarilor cuaternari care, intre circuri si zanoage, au daltuit pereti pravaliti in adinc, cu muchii inguste si creste zdrentuite ca dintii unei lame de ferastrau. Firul din dreapta al vaii este dominat, inspre vest, de o enorma cuveta glaciara inchisa, scobita sub vf. Judele; pe partea stinga a vaii, sus, la circa 2200 m alt, sub vf. Bucura, se afla un alt circ glaciar.
La 2208 m alt., valea Bucura primeste apele unuia dintre cele mai inalte lacuri alpine din Carpatii romanesti, Taul Agatat. Mai sus, la 2240 m alt., sub clinele vestice ale vf. Bucura, sclipeste in soare oglinda Taului Portii. De forma neregulata, pe la 2080 m alt., se vede lacul Florica. Foarte neregulat ca forma, urmeaza in jos lacul Viorica (2070 m), cu trei sateliti, trei mici lacuri fara nume. Firul din dreapta al vaii Bucura, dupa ce s-a scurs prin lacul Ana (1979 m), se termina in lacul Lia (1910 m), Ia fel ca si firul sting al vaii, care coboara aici din lacul Bucura.
Din lacul Lia, inmanunchind cele doua fire de apa intr-unul singur, valea Bucurei, coboara repede catre Gura Bucurei (1587 m) unde nuntind cu torentul Pelegii, da nastere Lapusnicului Mare.
Desprinzindu-ne cu greu din vraja privelistei ce ne-o ofera popasul pe virful Peleaga, drumul de coborire catre lacul Bucura se poate face fie pe marcajul banda rosie (traseul nr. 8), fie continuindu-necalea calauziti de crucea galbena, semnul de marcaj pe care am venit pina aici. De pe virf, urmind un hatas strecurat pe greabanul si pe clinele Piciorului Pelegii, traseul nostru (in varianta marcaj cruce galbena) coboara catre coltul de nord-est al lacului Bucura luind sfirsit apoi in zona prin care se face golirea lacului. Coborirea de pe vf. Peleaga este dificila atit ca efort cit si ca orientare (marcajul aproape sters, creeaza probleme pentru gasirea firului cararii).
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu