11. Cabana GuraZlata (775 m) — sub vf. Cioaca Porumbelului (1453 m) —platoul Zanoaga (1709 m)— taul Zanoaga Mare (1997 m) — cota 1699 — Crucea Trasnitului (2075 m) — Dosu Slaveiului (2346 m) — lacul Bucura (2041 m).
Marcaj: triunghi rosu
Timp de mers: 8—9 ore.
De la cabana, pornirea pe traseu se face trecind peste firul de vale a Riului Mare, curs de apa pe al carui mal intilnim, prin poieni, citeva conace pastorale (atunci cind puntea din apropierea cabanei este luata de apa, sintem nevoiti ca, pe soseaua forestiera, sa facem un ocol de aproape un kilometru). Curind, patrundem intr-o zona impadurita, mergind pe cararea ce urmeaza versantul drept al piriului Zlata, curs de apa pe care il trecem pe malul opus, putin mai in amonte de confluenta lui cu piriul Radesului. Cararea noastra se angajeaza acum pe versantul drept al acestui din urma curs de apa. Nu mult mai tirziu, traseul marcat trece pe stinga apei, mentinindu-se destul de aproape de firul vaii. Urmeaza apoi un lung sector in care poteca suie de-a coasta pe colinele culmii Radesului si trece pe celalalt versant, printr-o sa, luminis insorit in padure (de la Gura Zlata si pina in aceasta sa, s-a mers foarte aproape de hotarul rezervatiei stiintifice, aflata catre stinga noastra). Dupa o portiune de drum aproape orizontal, urcam virtos apoi pe versantul sting al culmii, clina care, pe aici, este un adevarat pripor. Pe nesimtite ne-am apropiat de fundul vaii Radesul Mic, loc din care insa, urcind pe virtejele potecii, revenim catre culme. Cotim la dreapta si, strabatind o zona acoperita de padure ajungem la un canton silvic.
De la canton ne continuam drumul pe culmea Radesului Mare, element orografic ce separa cele doua caldari ale Radesului (Mare si Mic), trecind printr-o zona in care cringurile de jnepeni au fost defrisate pentru a se spori suprafetele de teren folosite ca pasune. Depasind pintenul de munte cunoscut sub numele de Cioaca Radesului (2085 m), ne angajam pe cararea ce urca prin jnepenis, costis, pe versantul sud-vestic al Muntelui Zanoaga. Trecem apoi printr-o sa a culmii Rades—Zlata si, aproape imediat dupa aceea, ajungem in punctul unde, traseului nostru (triunghi rosu) i se alatura poteca marcata cu cruce albastra, carare ce vine dinspre Gura Apei. Pe acest marcaj dublu, ne continuam calea urcind usor catre platoul ce se intinde la sud, (stinga) de vf. Zanoaga (2262 m). In dreapta noastra, peretele inalt al platoului se pravaleste parca, pina catre fundul caldarii Zanoguta, unde se afla taul cu acelasi nume. Dupa ce, urcind si coborind lin, strabatem platoul (podul) Zanoagei, ajungem pe pragul de sus al caldarii, loc din care, dupa ce se incinta cu imaginea intinsului tau al Zanoagei Mari de pe fundul caldarii, privirea se indreapta inspre est unde, in planul urmator si inchizind zarea, se profileaza vf. Judele cu cele doua piscuri mai joase ce il flancheaza intr-o parte si in cealalta.
De pe buza caldarii, pe marcajul dublu (triunghi rosu si cruce albastra), coborim priporul vestic al Zanoagei si poposim linga punctul din care emisarul taului Zanoaga Mare porneste sa intilneasca alti torenti impreuna cu care va da nastere piriului Judele. In acest loc ajunge si marcajul punct rosu ce vine, pina aici, de la lacul Bucura.
Pentru continuarea drumului spre lacul Bucura, de la taul Zanoaga Mare, pe marcajul triunghi rosu si cruce albastra, coborim de-a lungul vaii piriului Zanoaga. La cota 1699 ajungem in punctul de confluenta a mai multor torenti, obirsie a piriului Judele. De aici mai departe, coborim citva timp pe fundul vaii Judele peste a carui apa trecem curind dupa aceea. Parasind apoi firul vaii, ne abatem catre stinga, urcind costis prin codru. Odata cu inasprirea pantei, iesirn din padure si strabatem o zona de teren acoperita cu tufe dese de jnepeni printre care poteca urca, in serpentine, pina la golul alpin de pe spinarea Piciorului Slaveiului, linga Crucea Traznitului (2075 m). Aici intilnim poteca marcata cu punct galben care, venind dinspre valea Lapusnicului Mare, urca de la Lunca Barhina. Semnul acesta nou, alaturat celorlalte doua ce au vristat poteca pe care am venit pina aici (triunghi rosu si cruce albastra), ne va insoti in tot restul drumului, peste culmea Slaveiului, pina la lacul Bucura.
Ajunsi la Crucea Trasnitului, cotim la stinga si pornim intr-un lung urcus care, dupa inca o ora si jumatate de mers, ne va scoate pe culmea Slaveiului. De la Crucea Trasnitului si pina dincolo de taul Turcei, lasind inspre dreapta gorganul „La Clince' (2076 m), vom urca pe un drum de culme larga, cu intinse perspective de-o parte si de alta a ei. Trecem apoi prin stinga taului Turcei si coborim in firul unui vilcel. Pina aici, drumul nu ne-a cerut eforturi deosebite, atit urcusul cit si coborisul ce i-au urmat, fiind destul de domoale. Din firul vaiugii mai departe insa, pornind pe cararea ce strabate in lung Picioru Slaveiului, vom avea de urcat unele portiuni de coasta mai pieptisa a caror asprime este, pe alocuri, usurata de serpentinele potecii.
Pe tapsanul de pe culmea Slaveiului, citiva stilpi de marcaj ajuta in orientare pe cei ce strabat locurile pe timp de ceata.
Dupa strabaterea platoului, incepem un coboris repezit, pe serpentinele cu care poteca domoleste priporul peretilor vestici ai Zanoagei Bucurei. Pe malurile lacului Ana (1979 m), ajungem la o jumatate de ora dupa ce am trecut peste culmea Slaveiului.
In drumul dintre lacul Ana si lacul Bucura, va trebui sa urcam treptele malului sting al vaii Izvorul Bucurei, urmind o carare bolovanoasa, rasucita in serpentine, printre steiuri si pe dupa pilcurile de jnepeni. De la stilpul plantat pe terasa sub buza caruia se adaposteste lacul Bucura si pina la lac, nu mai avem de mers decit 2—3 minute.
Aici sfirseste lungul traseu marcat cu triunghi rosu.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php
Marcaj: triunghi rosu
Timp de mers: 8—9 ore.
De la cabana, pornirea pe traseu se face trecind peste firul de vale a Riului Mare, curs de apa pe al carui mal intilnim, prin poieni, citeva conace pastorale (atunci cind puntea din apropierea cabanei este luata de apa, sintem nevoiti ca, pe soseaua forestiera, sa facem un ocol de aproape un kilometru). Curind, patrundem intr-o zona impadurita, mergind pe cararea ce urmeaza versantul drept al piriului Zlata, curs de apa pe care il trecem pe malul opus, putin mai in amonte de confluenta lui cu piriul Radesului. Cararea noastra se angajeaza acum pe versantul drept al acestui din urma curs de apa. Nu mult mai tirziu, traseul marcat trece pe stinga apei, mentinindu-se destul de aproape de firul vaii. Urmeaza apoi un lung sector in care poteca suie de-a coasta pe colinele culmii Radesului si trece pe celalalt versant, printr-o sa, luminis insorit in padure (de la Gura Zlata si pina in aceasta sa, s-a mers foarte aproape de hotarul rezervatiei stiintifice, aflata catre stinga noastra). Dupa o portiune de drum aproape orizontal, urcam virtos apoi pe versantul sting al culmii, clina care, pe aici, este un adevarat pripor. Pe nesimtite ne-am apropiat de fundul vaii Radesul Mic, loc din care insa, urcind pe virtejele potecii, revenim catre culme. Cotim la dreapta si, strabatind o zona acoperita de padure ajungem la un canton silvic.De la canton ne continuam drumul pe culmea Radesului Mare, element orografic ce separa cele doua caldari ale Radesului (Mare si Mic), trecind printr-o zona in care cringurile de jnepeni au fost defrisate pentru a se spori suprafetele de teren folosite ca pasune. Depasind pintenul de munte cunoscut sub numele de Cioaca Radesului (2085 m), ne angajam pe cararea ce urca prin jnepenis, costis, pe versantul sud-vestic al Muntelui Zanoaga. Trecem apoi printr-o sa a culmii Rades—Zlata si, aproape imediat dupa aceea, ajungem in punctul unde, traseului nostru (triunghi rosu) i se alatura poteca marcata cu cruce albastra, carare ce vine dinspre Gura Apei. Pe acest marcaj dublu, ne continuam calea urcind usor catre platoul ce se intinde la sud, (stinga) de vf. Zanoaga (2262 m). In dreapta noastra, peretele inalt al platoului se pravaleste parca, pina catre fundul caldarii Zanoguta, unde se afla taul cu acelasi nume. Dupa ce, urcind si coborind lin, strabatem platoul (podul) Zanoagei, ajungem pe pragul de sus al caldarii, loc din care, dupa ce se incinta cu imaginea intinsului tau al Zanoagei Mari de pe fundul caldarii, privirea se indreapta inspre est unde, in planul urmator si inchizind zarea, se profileaza vf. Judele cu cele doua piscuri mai joase ce il flancheaza intr-o parte si in cealalta.
De pe buza caldarii, pe marcajul dublu (triunghi rosu si cruce albastra), coborim priporul vestic al Zanoagei si poposim linga punctul din care emisarul taului Zanoaga Mare porneste sa intilneasca alti torenti impreuna cu care va da nastere piriului Judele. In acest loc ajunge si marcajul punct rosu ce vine, pina aici, de la lacul Bucura.
Pentru continuarea drumului spre lacul Bucura, de la taul Zanoaga Mare, pe marcajul triunghi rosu si cruce albastra, coborim de-a lungul vaii piriului Zanoaga. La cota 1699 ajungem in punctul de confluenta a mai multor torenti, obirsie a piriului Judele. De aici mai departe, coborim citva timp pe fundul vaii Judele peste a carui apa trecem curind dupa aceea. Parasind apoi firul vaii, ne abatem catre stinga, urcind costis prin codru. Odata cu inasprirea pantei, iesirn din padure si strabatem o zona de teren acoperita cu tufe dese de jnepeni printre care poteca urca, in serpentine, pina la golul alpin de pe spinarea Piciorului Slaveiului, linga Crucea Traznitului (2075 m). Aici intilnim poteca marcata cu punct galben care, venind dinspre valea Lapusnicului Mare, urca de la Lunca Barhina. Semnul acesta nou, alaturat celorlalte doua ce au vristat poteca pe care am venit pina aici (triunghi rosu si cruce albastra), ne va insoti in tot restul drumului, peste culmea Slaveiului, pina la lacul Bucura.
Ajunsi la Crucea Trasnitului, cotim la stinga si pornim intr-un lung urcus care, dupa inca o ora si jumatate de mers, ne va scoate pe culmea Slaveiului. De la Crucea Trasnitului si pina dincolo de taul Turcei, lasind inspre dreapta gorganul „La Clince' (2076 m), vom urca pe un drum de culme larga, cu intinse perspective de-o parte si de alta a ei. Trecem apoi prin stinga taului Turcei si coborim in firul unui vilcel. Pina aici, drumul nu ne-a cerut eforturi deosebite, atit urcusul cit si coborisul ce i-au urmat, fiind destul de domoale. Din firul vaiugii mai departe insa, pornind pe cararea ce strabate in lung Picioru Slaveiului, vom avea de urcat unele portiuni de coasta mai pieptisa a caror asprime este, pe alocuri, usurata de serpentinele potecii.
Pe tapsanul de pe culmea Slaveiului, citiva stilpi de marcaj ajuta in orientare pe cei ce strabat locurile pe timp de ceata.
Dupa strabaterea platoului, incepem un coboris repezit, pe serpentinele cu care poteca domoleste priporul peretilor vestici ai Zanoagei Bucurei. Pe malurile lacului Ana (1979 m), ajungem la o jumatate de ora dupa ce am trecut peste culmea Slaveiului.
In drumul dintre lacul Ana si lacul Bucura, va trebui sa urcam treptele malului sting al vaii Izvorul Bucurei, urmind o carare bolovanoasa, rasucita in serpentine, printre steiuri si pe dupa pilcurile de jnepeni. De la stilpul plantat pe terasa sub buza caruia se adaposteste lacul Bucura si pina la lac, nu mai avem de mers decit 2—3 minute.
Aici sfirseste lungul traseu marcat cu triunghi rosu.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu