Ghe NICA-Blog: Cabana Pietrele – Valea Pietrele – Valea Galeş – (Tăul dintre Brazi – Valea Galeș) – Lacul Galeş – Şaua Vf. Mare

duminică, 2 ianuarie 2022

Cabana Pietrele – Valea Pietrele – Valea Galeş – (Tăul dintre Brazi – Valea Galeș) – Lacul Galeş – Şaua Vf. Mare – Vf. Mare *muntii Retezat

Cabana Pietrele – Valea Pietrele – Valea Galeş – (Tăul dintre Brazi – Valea Galeș) – Lacul Galeş – Şaua Vf. Mare – Vf. Mare *muntii Retezat

Masiv : Retezat

Marcaj: Triunghi roşu pe fond alb (Punct roșu pe fond alb)

Timp de mers: 4 – 4 ½ ore

Sezon: Este un traseu ce se poate parcurge tot timpul anului, nerecomandat în sezonul de iarnă în porţiunea cuprinsă între Lacul Galeş şi Vf. Mare.

Grad de dificultate: Mediu.

Diferenţa de nivel: 950 m.

Nivel de echipare: Echipament de drumeţie, special pe timp de iarnă la parcurgerea porţiunii de traseu cuprinsă între Lacul Galeş şi Vf. Mare.

PREZENTARE: Este un traseu turistic de acces între Cabana Pietrele şi Vf. Mare pe la (Tăul dintre Brazi) Lacul Galeş. Porneşte de la Cabana Pietrele – 1480 m alt. împreună cu traseul bandă albastră pe fond alb spre Câmpu lui Neag ce urcă pe Valea Pietrele şi cu traseul triunghi galben pe fond alb spre Șaua Pelegii ce urcă pe Valea Rea, până la o bifurcaţie indicată, unde traseul nostru lasă în dreapta cele două trasee. Din acest punct traseul se îndreaptă prin pădure spre Valea Pietrele pe care o traversează pe un podeț de lemn, după care urmând o curbă de nivel uşor ascendentă trece culmea dintre Valea Pietrele şi Valea Rea, îndreptându-se spre Valea Galeş. Se ajunge la un moment dat la un indicator de unde traseul nostru prezintă o variantă marcată cu punct roșu pe fond alb care intră (dreapta) spre Tăul dintre Brazi. Traseul urcă versantul drept al Văii Galeș, până ce trece de indicatorul unde iasă (dreapta) varianta traseului marcată cu punct roşu pe fond alb dinspre Tăul dintre Brazi. După puţin timp traseul părăsește zona împădurită şi intră în jnepeniş. După ce traversează o poiană mai întinsă, urcă pe firul văii până ce întâlnește Lacul Galeş – 1990 m alt. pe care îl ocolește prin stânga. Din dreptul lacului se desparte spre dreapta traseul de legătură cruce roşie pe fond alb care trece în Valea Rea spre Șaua Pelegii. Traseul nostru se menţine pe versantul drept al căldării superioare, urcând abrupt până în Şaua Vf. Mare – 2345 m alt. În acest punct se întâlnește traseul de creastă bandă roşie pe fond alb ce vine dinspre (stânga) Pui pe Culmea Lănciţa şi pleacă (dreapta) spre Râușor prin Porţile Închise. Traseul mai urcă încă spre stânga pe creasta secundară până pe Vf. Mare – 2463 m alt.

Foto:Wikimedia Comons (Licenta libera)

Sursa:https://www.salvamonthd.ro/trasee-retezat.php

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;