Ghe NICA-Blog: Cabana Gura Zlata – Casa Academiei – Valea Radeşu Mare – Cioaca Porumbelului – Platoul Radeş-Zlata – Lacul Zănoaga – Șaua Judele

joi, 10 noiembrie 2022

Cabana Gura Zlata – Casa Academiei – Valea Radeşu Mare – Cioaca Porumbelului – Platoul Radeş-Zlata – Lacul Zănoaga – Șaua Judele – Lacul Bucura *muntii Retezat

Masiv Montan: Retezat

Marcaj: Triunghi roșu pe fond alb

Timp de mers: 8 – 8½ ore

Sezonalitate: : Este un traseu ce se poate parcurge tot timpul anului, nerecomandat în sezonul de iarnă, în porţiunea cuprinsă între Lacul Zănoaga și Lacul Bucura. Iarna este recomandat ca accesul între Lacul Zănoaga și Lacul Bucura să se facă pe traseul cruce albastră pe fond alb prin Culmea Slăveiu.

Grad de dificultate: Mare.

Diferenţa de nivel: 1900 m.

Nivel de echipare: Echipament de drumeţie, special pe timp de iarnă la parcurgerea porţiunii cuprinsă între Șaua Judele și Tăul Agățat.

PREZENTARE: Este un traseu turistic de acces între Cabana Gura Zlata şi Refugiul Salvamont de lângă Lacul Bucura pe la Refugiul Salvamont şi Lacul Zănoaga. Porneşte de la Cabana Gura Zlata – 749 m alt. merge pe drumul modernizat înspre localitatea Brazi, alături de traseul punct albastru pe fond alb ce vine din localitatea Brazi și merge spre Șaua Pelegii pe Valea Râu Mare, traversează la câţiva zeci de metri în aval apa pe un pod, după care coteşte imediat la dreapta pe lângă aceasta pe un drum nemodernizat până la Casa Academiei. De aici traseul se înscrie pe Valea Radeşu Mare pe care la un moment dat o lasă, urcând spre dreapta pe culmea Cioaca Porumbelului iar mai apoi pe Culmea Radeşul Mare până în Platoul Radeş-Zlata. Aici întâlnește traseul cruce albastră pe fond alb ce vine (dreapta) de la Gura Apei pe Culmea Zlata şi care va însoţi traseul nostru până la Refugiul și Lacul Zănoaga. Traseul traversează platoul și coboară la Refugiul Salvamont de lângă Lacul Zănoaga – 1997 m alt. unde lasă în dreapta traseul cruce albastră pe fond alb care merge la Refugiul și Lacul Bucura pe Culmea Slăveiu. Traseul nostru urcă spre creastă pe sub Vf. Șesele Mari – 2324 m alt., trece pe sub Vf. Bârlea – 2348 m alt. până în Șaua Judele – 2370 m alt. de unde coboară pe sub Vf. Judele – 2398 m alt., trece pe lângă Tăul Agățat – 2200 m alt. și urcă la Tăul Porții – 2230 m alt. Aici după ce se întâlnește cu traseele bandă galbenă pe fond alb ce vine (dreapta) de la Cabana Pietrele peste Vf. Retezat și traseul de circuit punct roșu pe fond alb ce face turul lacurilor: Porții, Agățat, Florica, Viorica, Ana, Lia, împreună coboară pe lângă Lacul Bucurelu la Refugiul și Lacul Bucura – 2041 m alt. În zonă traseul nostru mai întâlnește traseul bandă albastră pe fond alb ce vine dinspre Ohaba de sub Piatră pe la Cabana Pietrele (amonte) și pleacă înspre Câmpu lui Neag prin Poiana Pelegii (aval), traseul cruce albastră pe fond alb ce sosește de la Gura Apei pe Culmea Slăveiu și traseul cruce galbenă pe fond alb ce pleacă spre Vf. Custura, peste Vf. Peleaga și Vf. Păpușa.

Sursa:https://www.salvamonthd.ro/uploads/traseeRetezat/TraseeRetezat-13.pdf

*Foto:Wikimedia Commons

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;