Ghe NICA-Blog: Mina de aur pierduta si tone de pepite-4

marți, 21 ianuarie 2025

Mina de aur pierduta si tone de pepite-4

*Foto:Licenta PEXELS

*Legenda minei de aur pierdute

Și care este până la urmă legenda? Sau sunt mai multe ?

Unii cercetatori subliniază ca mina s-ar fi numit Mina de aur a Buldogului si ar fi fost situată în zona Goldfield, Arizona, regiune care s-ar potrivi foarte bine cu descrierea pe care Waltz a făcut-o asupra locației. Cercetatorii afirmă ca geologic nu există aur în Munții Superstition, care sunt de origine vulcanică si ca legenda este un amestec de ficțiune si realitate.
Există trei elemente principale in legendă. Sunt în primul rând elemente din legenda minei de aur pierdute a apașilor , denumita Mina doctorului Thorne. Apoi sunt elementele poveștii minei pierdute a Olandezului. În al treilea rând, sunt elemente ale legendei unui filon uriaș de aur, descoperit de mai multți soldați. Versiunea completă a poveștii minei pierdute a Olandezului ar încorpora toate cele trei legende.
Cercetatorii susțin că există o fărâmă de adevăr în fiecăre dintre aceste trei legende principale, deși povestea care a circulat din generație in generație ar fi fost grav deformată față de cea reală.
În 1977, expertul amintit a identificat 62 de variante ale legendei olandezului. La unele dintre acestea variațiile sunt minore, dar altele diferă substanțial, aducând povestea într-o lumină foarte diferită de celelalte versiuni. Tinând cont ca există contradicții considerabile între povestiri, să încercăm prezentăm un scurt rezumat al fiecăreia dintre cele trei legende principale identificate.

*VA URMA*

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;