FISHERMAN SOLITARY*Crapul*

CRAPUL(Cyprinus carpio)
Numiri populare:crap sular,crap florean,seran,sezan etc.
In functie de talie poarta diferite denumiri
-ciuciu,ciuciulean,ciortpnel,ciortpnica,crapean,
puiandrii pana la 30 de cm.
-ciortan:1kg.
-ciortocrap:1-3kg
-crap:de la 4kg.in sus
Este un peste indeobste cunoscut ca obiect de seama al pescuitului industrial.Fata de cantitatile mari de crap pe care le prind pescarii profesionisti
crapii prinsi in undita reprezinta o cantitate foarte mica .El ramane totusi unul dintre pestii cei mai cautati de unditarii de pe malurile apelor de ses iar mestesul de a-l prinde in carlig si-mai ales daca este mare-de a-l scoate la mal nu este mai prejos decat cel pe care il folosim pentru pescuirea celor mai de seama pesti rapitori .Datorita valorii comerciale pe care o are este prasit pe scar intinsa .Crapii din helestee cat si cei din apele libere ,au mai multe rase de cultura.Crapul are trupul gros ,spatele mai mult sau mai putin curbat si burta foarte putin lasata in jos..Crapul este scurt,gros,gura relativ mica si carnoasa;in coltul gurii are doua mustacioaremai lungi,iar spre nas alte doua foarte mici;falca de jos este ceva mai scurta decat cea de sus.Inotatoarea dorsala este foarte lunga ,se intinde pana aproape de coada bilobata.Corpul este acoperit cu solzi mari,pe margini cu o dunga ceva mai inchisa .Cei de rau au spinarea mai putin gheboasa dacat cei de balta.Culoarea variaza dupa apa si dupa varsta.Cei din raurile de la altitudine mai mare au nuante mult mai deschise decat cei din raurile de la ses.Pe spate crapul este verde-albastrui pana la negru-albastrui;pe flancuri cenusiu si galben-auriu pana la aramiu-inchis ,iar pe burta galbui.Nu este greu sa-l deosebim de alti pesti ,fiind si mai greu si mai indesat la trup decat toti ceilalti.Traieste in apele statatoare sau in cele care au un curs foarte domol;ii plac albiile lutoase,namoloase.Populeaza toate apele noastre mari,curgatoare,incepand cu Dunarea si Prutul cu toate baltile lor inundabile ,delta pana in fata gurilor Dunarii ,unele lacuri litorale,partea inferioara si medie a tuturor raurilor de asemenea lacurile,baltile,jepsele,si helesteele .Este un peste care se hraneste atat cu vegetale cat si cu viermi ,insecte,melcisori .Iarna se retage in cotloane adanci ,se ingroapa in namol si ierneaza fara sa manance aproape nimic.Reproducerea are loc in aprilie-mai ,atunci se strang in carduri ,isi cauta locuri prielnice si,in drumul lor ,trec obstacole de necrezut.Crapii batrani ajung pana la o lungime de 1m si la o greutate de 15kg.In Delta Dunarii au fost prinsi si crapi de 30kg.Deoarece vara traiesc imprastiati in apele mari,formarea unui vad este absolut necesara ,daca voim sa prindem cu undita cativa din ei.Cele mai bune nade pentru vad sunt pastele de mamaliga si de paine ,cartofii fierti,graul,porumbul,mazarea fiarta,si fructele.Hranirea la vad trebuie continuata mai multe zile,
lucru pe care nu-l poate face cel ce locuieste prea departe de apa respectiva.Se pescuieste cu undita,,cu sau fara pluta,Varga pe care o intrebuintam trebuie sa fie foarte lunga,pana la 5-6m.rezistenta si destul de mladioasa,ca sa reziste in lupta grea ce poate sa urmeze.Pe mulineta-care este foarte utila-vom avea 25-30m.de sfoara sau nailon de 50/60/100 grosime,
potrivit cu pestele pe care speram sa-l prindem.Cu acest fir,care are o rezistenta intre 7-9kg.,
cu o varga mladioasa si avand mulineta ,vom putea face fata unui crap mare,ce are o capacitate si o putere de aparare deosebite.O struna de nailon lunga de 50-60cm.va fi de regula ceva mai subtire decat sfoara propriu-zisa ,astfel ca la o manevra gresita a pescarului sau la o tractiune mai violenta a crapuli mare,acesta sa nu plece ducand cu el si tot firul (pentru ca nu reuseste sa rupa struna)Cand varga are un varf sensibil si mladios,si cand pescuim in ape repezi ,este mult mai bine sa nu folosim pluta.Prezenta pestelui la momeala precum si timpul cand trebuie data miscarea de intepare,vor fi mult mai vizibil semnalate de varful vergii decat de pluta.Daca totusi o folosim ,ea trebuie neaparat potrivita cu greutatea plumbului dupa struna si cu puterea curentului apei.O pluta complet scufundata nu ne va putea semnala nimic.
;la fel si cea care ,neajustata ,va ramane culcata pe apa.Pozitia ei norala trebuie sa fie cat mai verticala ,fiind scufundata in apa cel putin 3/4 din lungimea ei.Fiind un pescuit tipic de fund ,alegerea plumbului este de o deosebita insemnatate .In primul rand greutatea lui trebuie sa invinga viteza curentului apei ,in cazul cand pescuim in rauri .Un plumb usor ,plimbat in toate directiile de curentii de fund ,va constitui o adevarata sperietoare pentru pesti,atat miscarea apei,cat si prin"norii"de mal ce-i va starni permanent.Din aceasta cauza pescuind in ape curgatoare ,vom infira pe struna un plumb cu mult mai greu -care sa "zaca"pe fund-decat atuncu cand pescuim in apa linistita a baltilor.Forma acestor plumbi de fund va fi asemanatoare unei masline ,deci rotunjita si fara colturi .In mijlocul lui ,plumbul va avea un tunel destul de larg,prin care struna va putea aluneca in voie,pe toata lungimea ei,pana la un prag de oprire ,fixat pe struna cam la 30cm.deasupra carligului.Marimea carligului nu trebuie exagerata ,crapul are gura mica si cartilajul buzelor slab.Este de preferat insa un carlig de o buna calitate,,cu bratul mai gros,si cu o deschidere de 8-10mm.Normal carligele intrebuintate sunt nr.3-5.Ca momeala folosim mai ales pastele de paine si mamaliga ,rame si chiar branza fermentata .Cea mai buna nada este pasta de paine alba ,framantata cu turta dulce.Din pasta facem cocoloase in forma de para ,in care infigem carligul ,lasand liber doar varful acului.In mod curent ,insa,crapul se pescuieste cu rama ,mai ales la inceputul sezonului si pana spre toamna ;apoi cocoloasele de mamaliga si boabele necoapte de porumb ("bobul la tinta")sunt momelile cele mai preferate de crap.Nada o coboram pana pe fundul apei ,unde pestele isi cauta hrana ,adeseori chiar scurmand in ape maloase.Uneori crapul se da la momela dintr-o data ,dar de cele mai multe ori mai intai o incearca ,o gusta si se codeste pana sa apuce.Indata ce pluta dispare scufundandu-se ,intepam scurt,dar destul de energic.Obosirea si scoaterea pe mal a unui crap voinic nu este o treaba usoara.El lupta impotriva pescarului cu greutatea trupului si proptindu-se in apa ,uzeaza de multa siretenie ,incercand sa scape in papuris si pe dupa obstacole,tinzand sa rupa legatura care il tine.Pescarul va avea multa rabdare si totdeauna va manevra cu grija ,ca sfoara sau struna sa nu se agate de radacini ,stuf etc.Un crap care a reusit sa se infunde in papuris ,sau sa incalceasca sfoara ,isi salveaza aproape totdeauna viata.Carligul,struna,buza nu rezista greutatii si puterii cu care trage .Dupa marimea crapului ,o lupta poate sa dureze si un sfert de ora si nu vom socotica s-a sfarsit ,decat cand vom vedea ,crapul rasturnat pe lat sau leganandu-se de pe o coasta pe cealalta .Abia atunci il vom apropia de mal si il vom scoate pe uscat.Primavara dupa ce se incalzeste ,crapul se da la undita .In aprilie si mai ,epoca lui de reproducere .In lunile iunie si iulie ,daca temperatura trece de 25 grade C,pofta lui de mancare dispare si nu se mai da la undita aproape de loc.Caldurile mari il lenevesc .In august pofta de mancare ii revine .De acum incepe un sezon mai imbelsugat pentru pescarul cu undita .O data cu venirea frigului ,crapii se lasa la fund ,unde vor ierna.Pentru pescuirea crapuli sunt bune zilele cu nori ,cu vant usor din vest si sud-vest ,care increteste apa.De asemenea sunt bine venite si ploile scurte si trecatoare.Pe vreme calduroasa vom iesi la pescuit dis-de-dimineata si seara,pana se intuneca de-a binelea .In septembrie crapii pun gura pe nada in tot timpul zilei.Locurile bune de pescuit vor fi acelea unde apa este mai domoala ,cu fundul mai adanc.Il vom gasi in cotul de mal ,pe sub maluri radacinoase,pe langa obstacole(picioare de pod,trunchiuri de copaci pravaliti,etc.)in canalele dintre balti ,sub buzele umbroase ale cocioacelor,in balti,in ochiurile de stuf,in locurile insorite in vegetatie nu prea deasa.Dimineata in zori ,crapul incepe sa circule in cautarea hranei ;pe masura ce timpul se incalzeste ,el urca mai spre suprafata .Spre amurg isi reia locul spre fund.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z -Ghidul pescarului sportiv"