duminică, 14 noiembrie 2010

Pe cararile Cheilor Rametului


Râmetea – Platoul Bedeleu – Cheile Râmeţului

Marcaj: bandă roşie; lungime: 27,6 km; diferenţa de nivel: 950m; timp de mers:8-9 ore
Traseul nr.9 marcaj bandă roşie soseşte pe teritoriul judeţului Alba din direcţia Cheile Turzii – Moldoveneşti, coborând de pe Piatra Secuiului pe pârâul Cetăţii şi intră în comuna Rimetea pe latura nordică, ajungând pe şoseaua DJ107M, ce vine dinspre Buru. Pe strada principală, marcajul ajunge în centrul civic, unde un panou îndrumă spre ieşirea de la izvoarele cu bazine, spre Vârful Păcii. Ieşind din Rimetea, urcăm spre pădurea care înconjoară creasta calcaroasă al cărei vârf (Ardaşcheia, 1259m) direcţionează drumul nostru; urcăm la izvorul Rîmetea şi, pe curba de nivel, ajungem într-o jumătate de oră într-o şa de unde drumul marcat coboară în valea Pârâul Muntelui, spre sud (vechiul drum urcă spre piciorul stâncos al Ardaşcheii, cu anumite dificultăţi, atât la urcare, cât şi la coborâre), unde pe drumul din vale întâlnim marcajul cruce albastră (traseul nr.10), ce vine din Colţeşti şi merge spre Vidolm; cele două trasee merg împreună, pe vale în sus, circa 660m, până într-o poiană mare la confluenţa cu 3 vâlcele cu apă. Traseul cu crucea albastră coteşte spre dreapta, nord-vest, urcând spre şaua dintre Ardaşheia şi Vârful Ugerului. Banda roşie coteşte spre sud-vest pe drumul cel mai umblat şi intră în pădure ocolind dealul Merilor Mici (1206m).
După 40-45 minute de mers destul de obositor, ajungem într-o şa de unde se deschide sub noi Valea Siloşului, la al cărui izvor ajungem cotind la dreapta din şa, pe curba de nivel. Aici se întâlnesc cele două trasee marcate: banda roşie şi banda albastră (traseul nr.11). drumeagul urcă circa 300m până în şaua dintre Vârful Cornului şi Dealul Cireşului (1155m), de unde coborâm spre apus printr-o vâlcea lată de circa 1 km, la un izvor cu adăpători. Suntem pe platoul carstic al Bedeleului, între numeroase dealuri, doline şi o pădure spre vest care închide orizontul. Mai coborâm puţin până la un saivan mare, de unde drumul marcat face o cotitură spre stânga (sud), şi urcă pe o altă vale largă, pe marginea unor doline. După 10 minute de mers, din dreapta (în dreptul unei case mici de piatră) ni se ataşează traseul nr.13, cu semn cruce roşie, ce urcă din Sălciua la peştera Poarta Zmeilor, şi care ne va însoţi puţin, până la un izvor, unde marcajele se despart. Până la instalarea unui indicator durabil, punctul de ramificare este un izvor captat cu adăpătoare, de unde traseul crucea roşie traversează cumpăna apelor spre sud şi coboară în Valea Pietrii, spre satul Izvoarele. Poteca cu semnele bandă roşie şi albastră urcă pe o fâşie de păşune între păduri, până la cumpăna Văii Bedeleului. Drumul urcă şi coboară între doline, până ajunge în depresiunea transversală dintre Vârful Bedeleu şi Vârful Prislop, numit La Rogoaze, unde găsim o altă casă din piatră a ciurdaşilor din Izvoarele. La 200 m spre este, de sub o cruce de piatră izvorăşte pârâul Bedeleu, afluent al Inzelului.
Aici, vechiul drum se bifurcă. Deoarece zona, în ultimii 15 ani, a fost năpădită de păduri, conducerea marcajului bandă roşie spre Vârful Sternina şi Piatra Butanului a devenit inaccesibilă; s-a hotărât evitarea acestor porţiuni şi refacerea marcajului bandă roşie astfel: de la căsuţa de piatră, ambele trasee, bandă roşie şi albastră, continuă în amonte, pe valea Rogoazelor, circa 600m spre vest, apoi, între 4-5 doline grupate, urcă spre sud-vest, pe Dealu Mare, coasta vestică a Prislopului, unde, prin poieni şi fâşii de pădure, coboară spre Valea Poienii. După circa 2 km de mers, la ieşirea dintr-o pădure, cele două marcaje se despart: traseul nr.9 continuă să coboare spre ponorul Vânătare, unde va întâlni traseul nr.12 (cruce albastră) la o troiţă, iar traseul bandă roşie coteşte la stânga spre est şi urcă în şaua dintre Vârful Prislop şi Vârful Secuiului. Ieşit în şa (1155m), începe coborârea spre Valea Drăgoiului, dar în scurt timp drumul se bifurcă Marcajul continuă pe un drum de care mai umblat, pe curbă de nivel, intrând în pădure, şi înconjoară dinspre sud şi est Vârful Secuiului. După 3,3 km, drumul coboară spre şaua dintre Secu şi Vârful Geamănul, la altitudinea de 990m, deasupra cătunului Între Munţi, ocoleşte cătunul şi, pe drumul de sub pădure, ocoleşte şi Vârful Geamănul, până la cătunul Floreşti, unde ajungem într-o jumătate de oră. Din Floreşti se zăreşte panglica şoselei ce vine de la Aiud spre Abrud (DJ107J), unde ajungem în 20 de minute după ce am depăşit vâlcelele Trascăului şi Marcului.
Din şa (care este cumpăna dintre Valea Inzelului şi Valea Uzei), marcajul coboară spre dreapta pe o potecă, care mai jos, între gospodării răzleţe, se transformă în drum de care; coboară prin Valea Uzei, la Cabana Râmeţ (2,7 km – 1 oră). Cei care doresc să continue traseul nr.9, traversează valea Râmeţului în dreptul cabanei şi coboară pe drumul pietruit circa 1 km, până la grupul de case de după scurta Cheie a Mănăstirii. Marcajul începe urcuşul între 3-4 case spre dreapta, ghidat de un stâlp indicator şi o săgeată. Prin poieni şi fâşii de pădure, după un urcuş susţinut, ajungem la primele gospodării ale cătunului Faţa Pietrii. Marcajul continuă pe un drum pe curbă de nivel, dar după o fântână, traversează pe alt drum situat mai sus cu 60-80m la alt rând de case. Acest drum descrie un semicerc larg prin pârâiaşul Florii şi iese pe creasta Dealului Florilor deasupra, la ultima casă. De aici, pe coama dealului, coteşte la dreapta şi urcă pe linia stâlpilor de curent, până ce depăşeşte cumpăna Văii Cetăţii, apoi, după 1 km, ocolind spre stânga Prisaca Geoagiului, ajunge în cătunul Răicani, de pe Valea Cetii. Pe vale în sus se găsesc Cheile Tecşeştilor, iar în jos, la 5 km, se află Cheile Cetii, cu cascadele zise „Băile Romane”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu