Ghe NICA-Blog: 1 Brasov(bufetul Piatra)-Drumul Vechi al Poienii-Poiana Brasov(hotel-restaurant Sport)

sâmbătă, 13 august 2011

1 Brasov(bufetul Piatra)-Drumul Vechi al Poienii-Poiana Brasov(hotel-restaurant Sport)

1. Brasov (bufetul Piatra) – Drumul Vechi al Poienii -Poiana Brasov (hotel-restaurant Sport)

Marcaj: banda rosie.

Marcaj rar, sters, dar drumul nu permite devierea de la traseuDurata: 1½ -2 ore; in sens invers, 1 oraCaracteristici: usor vara, moderat iarna

La bufetul Piatra, din apropierea cheilor Pietrele lui Solomon, se poate ajunge cu aufobuzul 19 (din Piata Unirii – pina la cap de linie), sau pe jos, strabatind vechiul cartier romanesc Schei pina la extremitatea lui sudica.

De aici (700 m alt.) incepem sa urcam pe drumul din dreapta, interzis circulatiei vehiculelor. Este vechiul drum principal al Poienii, utilizat de vehicule pina in 1966, cind s-a construit noua sosea care porneste din apropierea Casei armatei. Localnicii il mai numesc si Drumul Oabanului, dupa valea pe versantul careia urca (cursul superior al Vaii Scheilor, sau Valea Morilor). Dupa aproximativ 5 minute de la pornire traversam Valea Seaca in lungul careia, spre dreapta (sud-vest), urca in Poiana de Jos o poteca nemarcata. Drumul descrie o curba si imediat trece printr-un scurt sector din care se vad, printre zade si pini, cheile Pietrele lui Solomon. Dupa alte 5 minute ajungem la un stilp indicator de unde pornesc, la dreapta, spre vest, serpentinele Drumului lui Gunesch (sau Drumul Padurarului) – traseul nr. 25 (banda albastra). Chiar de la stilp (in stinga drumului), se poate cobori la un izvor (timp de parcurs 2 minute).

Continuind sa urcam pe Drumul Poienii, pe cealalta parte a vaii, printre molizi si fagi zarim o stinca din calcare cu aspect de turn, “Bisericuta’, inca 2-3 minute si ajungem in dreptul unui zid de protectie. La capatul zidului, in curba, se desprinde o poteca nemarcata pe care se poate ajunge mai repede, dar cu efort mai mare, in Poiana de Jos.

Odata cu depasirea serpentinelor strinse, cu ziduri de protectie, am parcurs sectorul cel mai dificil al traseului. Drumul continua sa urce, relativ lin, prin padurea de fag. Dupa 20-30 minute de la primul zid de protectie, la un cot al drumului, din stinga, apare poteca mentionata anterior. Din acest punct in citeva minute ajungem in fata cabanei si a popasului Zimbrul (fost Vinatorul), linga statia de autobuze a liniei 20, in sectorul de maxima apropiere dintre Drumul Vechi si Drumul Nou al Poienii. Sintem la 950 m altitudine, in marginea Poienii de Jos (Poiana Junilor, in acest sector).

Continuind urcusul pe Drumul Vechi, dupa 20 minute ajungem in Poiana de Sus (Poiana Mica), in dreptul hotelului Ruia si a centrului de echitatie. In curind se ajunge intr-o intersectie (l 020 m altitudine), alaturi de hotelul-restaurant Poiana Ursului, in curtea caruia se afla un coif zoologic. Din intersectie, spre dreapta (vest) se patrunde in Drumul Nou al Poienii, linga hotelul Alpin. La stinga (spre est) drumul trece printre citeva vile si ajunge la trambuline si cariera (traseele nr. 3, 4, 9). Continuind inainte, trecem pe linga complexul comercial Mercur, capatul liniei 20 (unde Drumul Vechi se intilneste cu Drumul Nou), restaurantul Capra Neagra si de aici spre stinga, dupa 15 minute de la hotelul Poiana Ursului, ajungem la hotelul-restaurant Sport (l 030 m altitudine). De linga restaurantul Capra Neagra se desface spre sud-est, in lungul pirtiei Bradul, traseul nr. 24 spre virful Postavaru, marcat cu cruce rosie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;