Ghe NICA-Blog: Fantoma bisericii St.Paul din Philadelphia

duminică, 9 octombrie 2011

Fantoma bisericii St.Paul din Philadelphia

Fantoma bisericii St. Paul din Philadelphia

*Foto:Wikimedia Commons

Vechea biserica St Paul, cartier general al Misiunii Episcopale Protestante din Philadelphia, are fantoma sa. Este o umbra excentrica care urca o scara si care apoi dispare in neant in vechea biserica care a fost securizata cu chei si lacate, iar spiritul a gasit de cuviinta sa raspunda la telefon. Acest lucru l-a uimit pe reverendul H. Cresson Mc Henry si pe aistentii lui. Intr-o zi, acest spirit l-a informat pe un prieten al reverendului ca acesta tocmai a parasit misiunea in timp ce la apelul doamnei Sommerer, una din sotiile asistentului lui Mc Henry, a raspuns ca sotul ei va fi acasa la cina. Cele doua persoane care au avut aceste raspunsuri la apelurile lor telefonice cu ocupantul necunoscut din biserica, au spus ca el avea o voce modulata pe un ton scazut. Intr-un concediu, domnul Mc Henry s-a dus la biserica pentru a-si ridica corespondenta. Deschizand usa de fier a gradinii bisericii a fost surprins sa vada un barbat in picioare aflat la baza scarilor din interiorul cladirii. Silueta a alunecat rapid, urcand si disparand. Pastorul a intrat, a inchis usa cu cheia in urma sa si a facut o inspectie generala. Nu l-a gasit insa pe acel necunoscut sau vreo urma oarecare. Toate usile si ferestrele erau bine inchise si mobilele la fel.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;