sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Cabana Baleia-Culmea Lancita-Lacul Gales-Cabana Pietrele(muntii Retezat)


Cabana Baleia – Culmea Lancita – Lacul Gales – cabana Pietrele
Marcaj: triunghi rosu pe toata lungimea . traseului;banda rosie de la cabana Baleia pîna la caldarea Galesului; triunghi albastru de la cabana Baleia la saua Gorovii Durata: 7¾-8¼ oreCaracteristici: traseu accesibil iarna numai schiorilor si alpinistilor avansati
Traseul face legatura între cele doua cabane (Baleia si Pietrele); este un traseu lung, cu diferente mari de nivel si treceri dificile în portiunea Vîrful Lacului – Lacul Gales. Pe parcurs ne ofera una dintre cele mai splendide privelisti spre creasta Lazaru -Custura si spre zona centrala Vîrful Mare – Vîrful Retezat. Deoarece vara izvoarele sînt mai rare pe traseu, ne vom aproviziona cu apa pentru strabaterea sectorului Baleia — Lacul Gales.
Traseul începe din fata cabanei Baleia si este marcat cu trei semne: triunghi rosu, banda rosie si triunghi albastru. Urcam în padure pe poteca pîna ce iesim pe culmea muntelui Baleia. Aici trebuie sa ne orientam cu grija, cu fata spre vest. În dreapta ramîne poteca spre Hobita (marcaj triunghi albastru), poteca ce întîlneste la cca 200 m drumul auto. În stînga, pe directia sud-vest, se desprinde un drum care dupa cca 350 m ajunge în poiana Casei silvice. Poteca noastra, marcata cu cele trei semne, porneste spre vest urcînd în padure printre cioturi si tufarisuri. Padurea rara lasa loc suficient drumeagului, care se mentine aproape de culme. Dupa 30—35 minute de urcus continuu din poiana Baleia iesim într-o poiana mare; de aici privim cu placere spre muntii Pilugu Mare si Lazaru ridicati peste culmea Gaierului. Urmeaza un urcus accentuat pîna la liziera superioara a padurii. Molizii se raresc si locul lor este luat treptat de molizi pitici si tufe de ienuperi. Acestia, pe masura ce urcam, se retrag treptat pe coaste, iar în fata se ridica masiva si golasa culmea Cleantul Cozmei. Ea ecraneaza deocamdata privelistea spre crestele alpine de la obîrsia vaii Rîului Barbat. Poteca larga si urmele de tractor taie serpentine prelungi pe întinsul pantei lasînd mai jos, pe coaste, molizii pitici si padurea batrîna. Urcam pîna aproape sub vîrful Cleantul Cozmei la cca 1 800 m altitudine, înaltime de la care drumul si firele potecii ocolesc vîrful pe latura sudica. Pentru privelistea ce se deschide de pe vîrf recomandam însa ca sa urcam direct la platoul Cleantul Cozmei (1 861 m). Dupa ce parcurgem panta lina si fara stîncarii iesim pe platoul presarat cu gramezi de lespezi intercalate între suprafete ierboase. În toate directiile ni se dezvaluie culmi atît din Muntii Retezat, cît si din culmea Tulisa si, mai departe, din Muntii Sureanu. Putem privi la nord spre Depresiunea Hategului cu satele risipite pe covorul verde al ogoarelor culmile scunde ale platoului Cioclovinei si valurile padurilor si pasunilor dinspre Ponorici si Mlacile Sureanului. Acolo, în cutele muntilor, se întinde fosta cetate a lui Decebal. Vedem aproape toata valea Rîului Barbat care înconjura muntele pe care ne aflam, pe la sud si pe la est, despartindu-l de culmile întinse ale Barului si Tulisei.
Dupa o adînca înseuare, cea de la Fagetel, loc de unde încep Muntii Retezat, se ridica împadurite culmile Pilugului Mic si Pilugului Mare, apoi Vacarea si creasta alpina Lazarul — Gruniul Mic — Gruniul Mare – Ciumful — Valea Mariii — Custura. Se vad frumos rînduite caldarile ocrotite de acesti munti, fiecare deschizînd cîte o vale glaciara larga, în care sirurile de grohotis se împletesc cu pîlcuri de jnepeni. Cea mai fascinanta priveliste se asterne spre vest, acolo unde Custura lasa, asemeni unui zid, o creasta stîncoasa separînd bazinul Rîului Barbat de cel al Rîului Mare. La picioarele Cleantului Cozmei se adînceste saua Gorovii, catre care se vede drumul marcat ocolind înaltimile Capului Gaierului. Din sa se ridica o culme lata, puternic povîrnita, închizînd o parte din frumoasele draperii de stînca ale Papusii Mici si Papusii. Privim cu multa curiozitate aspectul clar al unei vai glaciare închise între culmile Lancitei si crenelurile Vîrfului Mare si Obîrsiei Nucsoarei. Este caldarea Vasielului.
Din vîrful Cleantul Cozmei revenim la sud în drumul marcat, îl urmam în saua care desparte Cleantul de vîrful Capul Gaierului (1 942 m) si mergem comod mai departe spre vest pe lînga acest vîrf. Serpuind domol, drumul iese pe culme dincolo de vîrful Capul Gaierului, trece pe fata sudica si se lasa în saua Gorovii (sau Gruvii). Pîna aici timpul de mers de la cabana este de 1¾ ora. Izvorul se afla între tufe de jnepeni pe latura nordica a seii, destul de departe de poteca.
Dupa un scurt popas linga indicatorul cu sageti, unde lasam în stînga marcajul si poteca spre cabana Buta (triunghi albastru), începem urcusul pe Muntele Gorovii. Poteca si drumul de tractor, aproape înierbat, urca serpuind pe cumpana de ape avînd marcajele triunghi rosu si banda rosie. Dupa un urcus obositor ajungem pe vîrful Gorovii (1968 m). Aici ia sfîrsit sleaul adînc al urmelor de tractor; poteca turistica marcata cu stîlpi metalici ramîne mai departe o calauza sigura. Din vîrful Gorovii coborîm cîtiva metri diferenta de nivel printre pîlcuri de jnepeni, cotind usor spre sud-vest în fata se ridica vîrful Lancita l, acoperit cu desisuri de jnepeni.
În mica înseuare de la baza urcusului Lancita pe timp mai putin secetos gasim un mic izvor.
Dupa o portiune mlastinoasa poteca reapare clar pe coasta sudica a Lancitei, urcînd usor peste faldurile muntelui. Ea se strecoara pe un culoar între jnepeni lasîndu-ne mereu o priveliste excelenta peste valea Rîului Barbat si asupra crestelor alpine ale Muntelui Custura. Dupa ce trecem de vîrful Lancita 1 ne apropiem din nou de creasta cotind treptat spre dreapta. Dupa un cîmp de lespezi iesim pe platoul larg al seii Lancita, loc cu o priveliste interesanta spre caldarea Vasielului si Vîrful Mare. Din saua cu poiana culmea se ridica din nou, de data aceasta spre vîrful Lancita II. Jnepenii mai putin compacti ocupa suprafetele mai mici. Locul lor este acum luat de mici pajisti si întinse grohotisuri. Poteca urca pe creasta, lînga abruptul ce se contureaza la nord înspre caldarea Vasielului, cîstigînd în înaltime spre vîrful Lancitei. Daca dorim, putem urca exact pe cumpana apelor, daca nu, evitam aceste mameloane pe poteca de pe versantul sudic, atingînd doar seile. Cei care urca pe firul crestei au desigur o priveliste foarte larga asupra caldarii Vasielului, închisa la vest cu o custura abrupta care se întinde între Vîrful Mare si Vîrful Lacului, ca si spre sirul piscurilor Lazaru – Gruniu – Custura.
Dupa 4—4½ ore de la plecare ajungem !n saua înalta Lancita 11, strajuita la vest de Vîrful Lacului (2305 m). Poteca taie scurt pe versantul nordic a! Vîrfului Lacului si ne scoate în Saua Lacului, loc cu splendida si unica priveliste spre prapastia si caldarea Tapului, izolata de pereti mai ales spre nord, unde se ridica Portile Închise. Tot din Saua Lacului se vede cel mai bine caldarea prelunga Vasielul cu lacusoarele sale.
Un ultim urcus de circa 70 m diferenta de nivel, urcus pe creasta ascutita care ne cere atentie, ne scoate în saua Vîrful Mare (2345 m). Deoarece acest traseu este mai lung, nu se recomanda ascensiune spre vîrf în aceasta etapa (descrierea ei se afla la tr. 6).
Din saua Vîrful Mare ne asteapta o coborîre dificila pe poteca firava de pe povîrnisul vestic al muntelui. Relieful accidental din portiunea Portilor închise, continuate în dreptul nostru cu pereti captusiti cu mormane de lespezi, sileste poteca sa coboare în zigzag, sa treaca peste rîpe si sa se îndeparteze usor spre dreapta (nord-vest), unde sînt tapsane mai primitoare. Panta se mai îndulceste si coborîm piezis pe directia Lacului Gales. Ne apropiem de lacul unde marcajele triunghi rosu si banda rosie se vor desparti. Într-adevar, în dreptul izvoarelor Galesului, banda rosie se îndreapta spre stînga, direct la „canionul” unde curge izvorul Galesului (Piatra Prînzului). Poteca noastra coboara la un nivel mai înalt decît firul vaii, dar paralel cu izvorul Galesului, iar cînd pragul glaciar se pierde pe linia stîlpilor cu marcaj triunghi rosu se apropie de malul estic al Lacului Gales prin pajisti. Aceasta etapa dificila a traseului, începuta în Saua Lacului, se termina pe malul lacului. Timp de mers pîna aici: 5½-6 ore.
Coborîrea spre cabana Pietrele este descrisa la traseul 5 (2¼-2½ ore)



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu