Gura Hanesului-Valea Hanesu-Valea Steja-Vf.Piatra Alba-Cantonul Piatra Alba-Frumoasa(muntii Lotru)

Gura Haneşului - valea Haneşu - valea Steaja - Vf. Piatra Albă - cantonul Piatra Albă - Frumoasa


Nemarcat                                                                                                                                  

Durata: 5½ - 6½ ore                                                                                                                        

Distanţa: 18 km











Pârâul Steaja, afluent de stânga al Lotrului îşi adună buchetul de izvoare dintr-o frumoasă căldare glaciară cu deschidere sudică, dominată de Vf. Piatra Albă. În cursul inferior al acestui pârâu, panta văii devine foarte accentuată. În aceste condiţii, accesul spre pârâul Steaja se face din Valea Haneşului aflată la E.
Pornim de la Gura Haneşului, pe drumul forestier. La aproape 1,5 km de la plecare întâlnim o ramificaţie a drumurilor. Alegem ramura din stânga care urcă pe malul drept al unui pârâu, evitând drumul ce însoţeşte în continuare valea Haneşu (traseul nr. 17).
La circa 400 m de la ramificaţie drumul forestier efectuează o întoarcere de aproape 180° îndreptându-se spre S, în urcuş uşor, spre a ocoli un vârf împădurit, apoi se înscrie în lungul unui pârâiaş ce îşi adună apele de sub culmea Steaja. La aproape o oră de la plecare întâlnim o cabană forestieră. Mai sus de cabană drumul traversează pârâul şi se orientează din nou spre S, într-un larg ocol, aproape pe curba de nivel, şi taie piciorul sudic al culmii Steaja printr-o mică sa. Spre S se ridică un vârf împădurit iar dincolo de Lotru se înalta versantul nordic al Vf. Mânileasa Mare. La N de drum se întinde o vastă tăietură de pădure în care abundă zmeurul şi zburătoarea (Epitobium angustifolium).
Dacă dorim să avem privelişti mai largi spre munţii din jur, iar orientarea spaţială nu constituie o problemă, putem renunţa la deplasarea spre firul văii Steaja, abordând culmea Steaja pe o cărăruie ce urcă din această şa spre culmea principală a Munţilor Ştefleşti, aflată spre N. Vom avea astfel prilejul să admirăm vârfurile din zona înaltă a acestor munţi, ca şi căldările glaciare cu deschidere sudică.
În continuare, traseul urmează drumul forestier ce pătrunde în pădurea de conifere, conducându-ne spre valea Steaja. Traversăm câteva pâraie şi, treptat, ne apropiem de firul văii. Din desişul pădurii, spre V, se ridică vârful golaş Goaţa de Jos (1 847 m), de sub poalele căruia îşi adună apele pârâul Goaţa Mică.
În apropierea pârâului Steaja drumul se ramifică din nou. Vom evita ramura din stânga ce coboară uşor spre captarea de pe acest pârâu, îndreptându-ne în susul văii pe ramura din dreapta (N).
Treptat drumul ajunge la pârâu, însoţind apoi în urcuş apele ce cad pe alocuri în mici cascade.
Acest drum ia sfârşit la cabana forestieră Steaja, de unde avem privelişti deosebite spre S unde, dincolo de Lotru, se ridică vârfurile Munţilor Latoriţei, ca şi spre SV, unde se ivesc înălţimile stâncoase ale Parângului.
De aici, deşi ar fi tentantă explorarea căldării glaciare de la S de Vf. Piatra Albă, ne vom îndrepta pe o cărăruie spre culmea Steaja, aflată la E. Aceasta este necesar pentru a evita întinsa barieră de jnepeni care acoperă partea de jos a căldării şi ne pot crea probleme în deplasare.
Urcăm uşor pe cărăruie, până ajungem la pajiştea de pe culme, unde se zăreşte o potecă mai bine conturată. De pe culme abordăm urcuşul unui vârf aflat între căldarea Steaja şi Căldarea Jipoasă din bazinul Haneşu. Cărăruia se strecoară printre tufele de jneapăn şi ne scoate pe versantul vestic al vârfului.
Coborâm o mică şa, apoi urcăm lejer spre platoul ce se întinde deasupra căldărilor glaciare, înspre E se ridică piramida stâncoasă a Vf. Cristeşti. Vf. Piatra Albă se află la V şi pentru a ajunge pe creştetul său trebuie să ocolim abruptul căldării Steaja pe la N, pe o distanţă de câteva sute de metri. Popasul pe vârf ne oferă privelişti superbe asupra culmilor din jur, ca şi asupra văii Frumoasei, aflată la N.
În continuare coborâm spre NE până la un panou fixat pe doi stâlpi metalici, unde intersectăm poteca de culme a Munţilor Ştefleşti (traseul nr.5). De aici putem urmări cu privirea drumul pe care-l vom urma spre valea Frumoasei.
Coborâm spre NV pe cumpăna de ape a unei culmi prelungi dintre văile Urlieşu şi Turişoara. După circa 2 km (30 minute) panta se precipită iar poteca trece prin pădure şi ajunge la cantonul Piatra Albă situat pe o suprafaţă de eroziune. În apropiere se află şi o stână. Aici întâlneşte cărarea marcată cu triunghi albastru care porneşte de la cantonul Tărtărău pe valea Frumoasei, până la confluenţa cu valea Urlieşu, apoi urcă prin pădurea de molid de pe culmea Târnii, până la cantonul Piatra Albă, pentru a coborî din nou în valea Frumoasei (dar cu aproape 4 km mai în munte), pe care o traversează şi urcă în vârful Cindrel prin Şerbota.
De la cantonul Piatra Albă coborâm în valea Frumoasei pe poteca marcată cu triunghi albastru, fie spre V prin cuhnea Târnii şi Pârâul Cantonului (dacă dorim să ajungem la Oaşa), fie spre NE dacă dorim să ajungem în Cindrel sau în curmătura Ştefleşti (traseul 3).




Sursa:guideromania