Ghe NICA-Blog: Orasul Novaci-Muntele Cerbul-Muntele Florile Albe-Cabana Ranca *muntii Parang

duminică, 24 martie 2013

Orasul Novaci-Muntele Cerbul-Muntele Florile Albe-Cabana Ranca *muntii Parang

18. Orasul Novaci - muntele Cerbul - muntele Florile Albe - cabana Rinca

Marcaj: triunghi rosu (vechi si numai pe scurtaturi). Drumul national nemodernizat 67 C (18 km) si drum local (1 km)

Timp: 4-5 ore

Este considerat principalul traseu de acces in muntii Paring pe versantul sudic.
Traseul incepe din centrul orasului Novaci. In dreptul podului peste Gilort (460 m alt), DN 67 C lasa la stinga o sosea comunala spre Novacei (traseul 16). Trecem peste Gilort si la prima raspintie (indicator rutier si marcaj) lasam in dreapta DJ 665 spre Baia de Fier. Cotim brusc la stinga si incepem sa strabatem un sir de serpentine prin cartierul Gilort. Ajungem la o raspintie in care soseaua face o curba la dreapta. De linga fintina aflata pe stinga drumului parasim soseaua si urcam pe o ulita desfundata pina deasupra localitatii, unde ajunge si soseaua in ocol. Strabatem Lazul aproape neted, in panta lina, trecind pe la monument. Continuam urcusul comod si la circa 760 m alt. intram in faget, pe flancul muntelui, avind jos (in stinga) ulucul ingust al vaii Scarita. La circa 4 km de la ramificatia DJ 665 lasam soseaua care face o curba mare peste valea Scarita si urcam pe scurtatura care continua pe malul Scaritei pina ce reintilneste DN 67 C (la circa 5 km de la ramificatie). Ne aflam linga izvorul Scaritei, adincit intr-o ravena mare pe care o ocolim pina in saua Scarita (940 m alt.). Timp: 1¾ -2 ore. Troita. Muchia ingusta sileste soseaua sa urce pieptis prin lastarisuri, ocolind izvoarele vaii Magura (vest). Dupa un urcus in timpul caruia patrundem pe versantul estic urmeaza o serpentina, apoi iesim in padure, trecem peste o ravena (loc cu troita) si in sfirsit pe culme la 1190 m alt. (8,5 km). De aici, drumul serpuieste pe culmea Cerbului. Avem posibilitatea sa urcam pe poteca ce scurteaza toate sinuozitatile, ajungind intr-o poiana larga. Urmarind scurtatura, ajungem la ravena de la izvorul vaii Cerbului (circa 1400 m alt.), pe care o traversam odata cu soseaua, iesind pe un umar inalt al vf. Cerbul. Din acest umar (troita Baloiu) lasam in dreapta ramificatia drumului spre releu si inaintam in curmezis pe versantul vestic al muntelui Cerbul. Dupa o traversare in urcus domol iesim din nou pe culme, in saua Florile Albe (1530 m alt.), loc in care apare din dreapta poteca traseului 19. Timp: 2-3½ ore. Din sa, DN 67 C ocoleste pe coasta estica, evitind culmea muntelui Plopul. Poteca urca pe aceasta culme, de unde se deschid privelisti exceptionale spre valea Gilortului si spre o mare parte din culmea principala, de la vf. Paringul Mare la vf. Musetoaia si in continuare spre muntii Capatinii. La stina Plopul vine din valea Gilortului (sud-vest) o poteca ce are ca punct de pornire cantonul silvic Insirata (traseul 16). Dupa ce strabatem in lung tot muntele Plopul coborim in saua Plopul (1540 m alt), intilnind DN 67 C. Soseaua masoara pina aici 15,5 km. Pina la cabana Rinca nu vom mai parasi drumul alpin care ocoleste pe la vest muntele Cornesul Mic si iese in saua Cornesul (1595 m alt.). Indicator rutier: pe curba de nivel spre Obirsia Lotrului; la stinga, in unghi ascutit, spre statiunea Rinca (1 km). Coborim pe drumul turistic in panta usoara pe versantul apusean al muntelui Cornesul Mare, trecem pe linga mici vile, apoi lasam pe dreapta un bloc si ajungem la o ramificatie a drumului (1570 m alt.).
Lasam varianta ce coboara in stinga spre vilele si cabanele din jos (traseul 16) si urcam 200 m pe drum, pina in fata cabanei centrale Rinca (1580 m alt.).
Sursa:scrigroup.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;