12. Cabana Gura Zlata (775 m) — Gura Apei (998 m) — vf. Zlata (2140 m) —taul Zanoaga Mare (1997 m) — cota 1699—„La Clince' (2076 m)— Dosu Slaveiului (2346 m) — lacul Ana (1979 m)— lacul Bucura (2041 m).
Marcaj: cruce albastra.
Timp de mers: 11—12 ore.
Portiunea de traseu curpinsa intre caoana Gura Zlata si Gura Apei (unde se afla un modest camping cu casute) se poate parcurge cu un autovehicul oarecare, folosind drumul forestier de pe valea Riului Mare care, trecind de obirsia acestuia, de aici mai departe urca in susul Lapusnicului Mare. Soseaua dintre Gura Zlata si Gura Apei (11 km) ramine, tot timpul, pe versantul sting al vaii Riului Mare. Curind dupa plecarea de la Gura Zlata, valea se strimteaza si drumul urca mult deasupra apei; in ocolisuri ce copiaza sinuozitatile vaii, el trece prin fata piciorului de munte Cioaca Albinului si, mai departe, prin dreptul confluentei piriului Radesul M ic cu Riul Mare. Putin mai in amonte de gura piriului Pietrii, soseaua revine in apropierea apei pe care o insoteste mai departe. La pepiniera silvica Corciova (943 m) ne aflam in zona de obirsie a Riului Mare care, aici, ia nastere din intilnirea Riului Ses cu Lapusnicul Mare. Tot aici, intilnim si semnul banda rosie care marcheaza cararea ce vine dinspre vest, de la Muntele Tarcu, la Gura Apei.
Soseaua coteste la stinga si curind ajunge la Gura Apei. In continuare, pentru parcurgerea restului de traseu, vom trece pe dreapta Lapusnicului Mare, coborind in josul apei pina dincolo de cantonul silvic. Nu departe de acesta, intr-o zona cu poieni de pe dreapta vaii, cararea vristata cu cruce albastra coteste la dreapta si incepe un urcus pe care serpentinele incolacite pe Picioru Zlata abia de reusesc sa mai domoleasca oleaca priporul muntelui.
Dupa iesirea din padure, poteca continua urcusul de-a lungul greabanului de munte, conturind catre dreapta caldarile de obirsie ale unor numerosi afluenti ai Lapusnicului Mare. Intilnim in cale, asezata pe culme, o stina dupa care urmeaza un intins cimp de jnepenisuri. Urcam mereu, de data aceasta mult mai usor decit am facut-o pe virtejele potecii de pe botul de munte implintat intre valea Lapusnicului Mare si cea a Riului Mare. In fata se inalta vf. Zlata (2140 m) pe care il ocolim pe la dreapta lui.
Traseul se desfasoara de-a lungul unor vaste zone inierbate, luind directia spre NE. Urcind mereu, insa nu prea din greu, ajungem in zona de est a uneia dintre seile scobite in culmea Rades—Zanoaga, Aici, venit de pe clinele sudice ale culmii Radesului, intilnim traseul marcat cu triunghi rosu. Din acest punct mai departe, drumul catre lacul Bucura este descris in cadrul prezentarii traseului nr. 11.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php
Marcaj: cruce albastra.
Timp de mers: 11—12 ore.
Portiunea de traseu curpinsa intre caoana Gura Zlata si Gura Apei (unde se afla un modest camping cu casute) se poate parcurge cu un autovehicul oarecare, folosind drumul forestier de pe valea Riului Mare care, trecind de obirsia acestuia, de aici mai departe urca in susul Lapusnicului Mare. Soseaua dintre Gura Zlata si Gura Apei (11 km) ramine, tot timpul, pe versantul sting al vaii Riului Mare. Curind dupa plecarea de la Gura Zlata, valea se strimteaza si drumul urca mult deasupra apei; in ocolisuri ce copiaza sinuozitatile vaii, el trece prin fata piciorului de munte Cioaca Albinului si, mai departe, prin dreptul confluentei piriului Radesul M ic cu Riul Mare. Putin mai in amonte de gura piriului Pietrii, soseaua revine in apropierea apei pe care o insoteste mai departe. La pepiniera silvica Corciova (943 m) ne aflam in zona de obirsie a Riului Mare care, aici, ia nastere din intilnirea Riului Ses cu Lapusnicul Mare. Tot aici, intilnim si semnul banda rosie care marcheaza cararea ce vine dinspre vest, de la Muntele Tarcu, la Gura Apei.Soseaua coteste la stinga si curind ajunge la Gura Apei. In continuare, pentru parcurgerea restului de traseu, vom trece pe dreapta Lapusnicului Mare, coborind in josul apei pina dincolo de cantonul silvic. Nu departe de acesta, intr-o zona cu poieni de pe dreapta vaii, cararea vristata cu cruce albastra coteste la dreapta si incepe un urcus pe care serpentinele incolacite pe Picioru Zlata abia de reusesc sa mai domoleasca oleaca priporul muntelui.
Dupa iesirea din padure, poteca continua urcusul de-a lungul greabanului de munte, conturind catre dreapta caldarile de obirsie ale unor numerosi afluenti ai Lapusnicului Mare. Intilnim in cale, asezata pe culme, o stina dupa care urmeaza un intins cimp de jnepenisuri. Urcam mereu, de data aceasta mult mai usor decit am facut-o pe virtejele potecii de pe botul de munte implintat intre valea Lapusnicului Mare si cea a Riului Mare. In fata se inalta vf. Zlata (2140 m) pe care il ocolim pe la dreapta lui.
Traseul se desfasoara de-a lungul unor vaste zone inierbate, luind directia spre NE. Urcind mereu, insa nu prea din greu, ajungem in zona de est a uneia dintre seile scobite in culmea Rades—Zanoaga, Aici, venit de pe clinele sudice ale culmii Radesului, intilnim traseul marcat cu triunghi rosu. Din acest punct mai departe, drumul catre lacul Bucura este descris in cadrul prezentarii traseului nr. 11.
Sursa:http://www.scrigroup.com/geografie/TRASEE-DE-PATRUNDERE-IN-MASIV-34579.php
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu