Un fapt mai putin cunoscut este ca intre gardurile de sarma ghimpata ale lagarului s-a desfasurat cea mai mare operatiune de falsificare valutara din istorie.
Din 1943 pana in 1945 presele de la Sachsenhausen au creat aproape noua milioane de bancnote cu o valoare de aproape 135 de milioane de lire sterline. Cunoastem aceasta cifra datorita efortului unuia dintre detinuti, Oskar Stein, care fusese insarcinat cu inregistrarea, potrivit ziare.com.
Pe ascuns, el a mai facut un registru unde a tinut o numaratoare exacta a bancnotelor, pe care l-a dezvaluit dupa eliberarea din lagar.
Bancnotele contrafacute de muncitorii din Sachsenhausen au ajuns sa fie atat de bine realizate incat pareau iesite din insasi imprimeria Bancii Angliei. Maiorul Kruger deja incepuse sa se declare cel mai mare falsificator din istorie, ceea ce nu este cu totul departe de adevar.
Se dorea o asemenea autenticitate a falsurilor incat s-a creat o linie speciala unde manunchiuri de bani erau prinse cu ace de siguranta, deoarece in acest fel isi tineau britanicii lirele sau erau mototolite pentru a da impresia ca fusesera folosite.
Bancnotele intra in circulatie
Era evident faptul ca Luftwaffe nu putea sa puna la dispozitie avioanele necesare pentru finalizarea operatiunii in acest punct al razboiului, asa ca s-a apelat la alte metode.
Maiorul Paul Schwend a construit o retea de spalare a banilor si a introdus bancnotele in circulatie, mai ales ca lira sterlina era o valuta internationala.
Se cumparau de la materii prime la armament de la tari aflate sub influenta, cumparau cu falsurile alte valute straine sau plateau spionii cu aceste bancnote, acestia nebanuind nimic.
Un spion tras pe sfoara
Elyesa Bazna, valetul ambasadorului britanic la Ankara, care a reusit sa faca rost de informatii privind invazia Aliatilor ce urma sa vina in iunie 1944, a fost rasplatit cu 300.000 de lire false.
La sfarsitul razboiului, a fost uimit sa vada cum banii sai au fost respinsi. A incercat sa dea in judecata Guvernul Germaniei de Vest pentru aceasta inselatorie, dar nu a castigat procesul.
Dolarul american pica victima preselor din Sachsenhausen
Din septembrie 1944, maiorul Kruger a informat muncitorii ca vor trece la falsificarea dolarilor. Avraham Sonnenfeld, al carui bunic avea o editura in Transilvania, ajunsese la Auschwitz de curand cand a avut norocul sa fie ales sa mearga la Sachsenhausen.
El a ajuns tocmai in momentul in care se facea trecerea la dolar. El aminteste de binecunoscutul Salomon Smolianoff, un evreu rus care a fost adus special de Kruger.
Inainte de razboi, fusese un falsificator cautat in toata Europa, iar aptitudinile sale ar fi servit continuarii cu succes a operatiunii.
Somolianoff se imprietenise cu slovacul Adolf Burger, care dupa razboi isi va publica memoriile, scotand din nemeritatul con de umbra intregul plan.
Cu toti oamenii adusi de maior, pana in aprilie 1945, numai doua sute de bancnote au fost realizate din cauza lipsei de materiale, dar la fel ca precedentele, erau fara cusur.
Incheierea operatiunii Bernhard
Apropierea Aliatilor de lagarul Sachsenhausen l-a obligat pe Kruger sa dezasambleze intreaga fabrica cu toate masinariile ei si sa le transporte la un alt lagar, cel din Mauthausen, alaturi de muncitorii sai.
Rezervele de bani falsi au fost puse in cutii inchise ermetic si aruncate in lacul Toplitz din Austria, alaturi de alte documente sensibile.
Pe intreg drumul catre Mauthausen, tensiunea plutea in aer, niciunul dintre muncitori necunoscand ceea ce ii asteapta. Insa ofiterii stiau. Au primit instructiuni de la cel mai inalt nivel ca toti muncitorii implicati sa fie ucisi.
Muncitorii insala moartea din nou
ansa lor a fost ca ofiterii SS care ii aveau in grija decid sa ii transporte la Ebensee, iar acolo sa aiba loc crimele.
Aveau la dispozitie doar un camion si trebuiau sa faca trei drumuri, numai ca la ultimul, camionul s-a defectat dupa ce a fost sabotat de sofer.
Totusi, gardienii i-au obligat sa mearga pe jos pana la Ebensee, fara a sti ca acolo evreii sa rasculasera si izgonisera garnizoana.
Fiind luati prin suprindere de aceste evenimente, gardienii acestor ultimi detinutilor dau si ei bir cu fugitii.
Sonnenfeld, care facea parte din acest grup, povesteste cum evreii din Ebensee au refuzat sa ii primeasca pentru ca aratau prea bine si nu le dadeau crezare ca sunt si ei tot evrei. Dupa doar doua zile lagarul este eliberat de Aliati.
Procesul maiorului Kruger
La sfarsitul razboiului, maiorul Bernhard Kruger a fost interogat pentru a oferi detalii asupra operatiunii pe care atatia ani a condus-o, iar apoi este predat autoritatilor germane pentru a fi judecat.
Achitarea i-a fost adusa de marturiile fostilor sai muncitori, care spun ca el le-ar fi salvat viata. Nota discordanta o face Adolf Burger care l-a acuzat ca ar fi ucis un numar de oameni cu sange rece.
Banca Angliei, data jos de pe piedestal
Operatiunea Bernhard a produs circa a sasea parte din toata valuta britanica aflata in circulatie in lume si depasea rezerva Bancii Angliei.
Conducerea acestei institutii a trebuit sa recunoasca dupa conflict ca o parte importanta a bancnotelor sale a fost contrafacuta si a fost nevoita sa introduca noi elemente de securitate.
Aceasta a fost nevoita ca dupa razboi sa declare toate bancnotele de 5 si 10 lire nule pentru ca aproape jumatate din ele proveneau, de fapt, din lagarul Sachsenhausen.
Expertii britanici au putut depista falsurile numai datorita unor defecte intentionate, bancnotele de la Sachsenhausen fiind repartizate de maiorul Kruger in patru categorii in functie de calitatea lor.
Prima categorie cuprindea cele mai bune duplicate, dar care necesitau mai mult timp si munca, a doua categorie era formata din cele care aveau defecte putin vizibile, iar bancnotele celei de-a treia erau usor recogniscibile la o privire atenta.
Actualizat la valoarea de astazi, banii contrafacuti de muncitorii evrei se ridica la peste patru miliarde de euro, iar masina de razboi germana si-a atribuit circa patru sute de milioane de euro.
In final, aceasta poveste extraordinara, dar putin cunoscuta a celui de-al Doilea Razboi Mondial arata inca o data pana unde au putut sa mearga nazistii in incercarea lor de dominatie absoluta a continentului european.
Sursa:http://cultural.bzi.ro/cum-dorea-hitler-sa-doboare-economia-britanica-4944
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu