*Manastire de pe muntele Athos
*Sursa:https://athos.guide/ro/monasteries/ksenofont
*Foto:Licenta PEXELS
Mănăstirea Xenofont se află la o oră drumeție spre nord-vest de la Manastirea Sfantul Pantelimon La fel ca și celelalte mănăstiri din Muntele Athos, este cea mai bine văzută dinspre mare. În pofida datei indicate pe placa memorială de pe turnul mănăstirii (1668), este clar că mănăstirea însăși a fost construită mult mai devreme.Intrând pe teritoriul mănăstirii, călătorul intră într-o curte, unde în stânga s-a amplasat biserica principală, dedicată Sfântului Gheorghe, care este una dintre bisericile cele mai mici de pe Sfântul Munte. Biserica în sine a fost pictată cu fresce ale școlii cretane în 1545, iar nartexul - în 1563; exonartexul, adăugat pe partea de vest, a fost decorat cu fresce în 1637. Capela Sfântului Dimitrie este cea mai veche clădire a mănăstirii; tot aici se află și Capela Sfântului Lazăr. Iconostasul acestei biserici, în stilul distinctiv al sec. al XVII-lea, este deosebit de remarcabil.
Zidul de fortificație care înconjura odată mănăstirea era cvadrangular, închizându-se la câțiva metri la nord de prima biserică principală. Mai târziu, pentru că era nevoie de extinderea zonei, acea secțiune a zidului a fost dărâmată. Acest lucru a creat o curte mai mare, cea mai mare parte a acesteia fiind lăsată fără clădiri. În această curte a fost construită noua biserică principală, așezată de Filotheos în 1817 și finalizată - în 1837. Aceasta este cea mai măreață și mai spațioasă biserică de pe Sfântul Munte Athos, cu care pot concura doar bisericile schitului Sfantului Andrei și schitului Sfantului Proroc Ilie
Deși, biserica nu a fost decorată cu fresce, totuși există un iconostas magnific din marmură și icoane portabile de preț. Pe lângă faimoasele icoane ale Fecioarei Maria și icoanele mozaicate ale Sfântului Gheorghe și ale Sfântului Dimitrie, există și icoane ale celor 12 apostoli, care datează din sec. al XVI-lea.
Există 14 capele care aparțin mănăstirii. Un turn uriaș dreptunghiular adăpostește clopotnița. Clădirea cristelniței - este relativ nouă, chiar dacă cristelnița în sine, datează dintr-o epocă mult mai veche. Refectoriul mănăstirii este o extensie a clădirii exonautice a vechii biserici principale. Este decorat cu fresce din 1637, care au fost acoperite de imagini noi. Noul refectoriu a fost construit într-o nouă secțiune a zidului de cetate.
Există o singură chilie în mănăstire, cea a Sfântului Andrei, unde se află biroul de reprezentare a mănăstirii. Schitul Bunei Vestiri se află la est de mănăstire, la aproximativ o oră drumeție. Este accesibil prin mănăstirea Sfântului Pantelimon, deoarece acesta este cel mai scurt drum. Biserica schitului a fost construită în 1766.
Mănăstirea Xenofont se află la o oră drumeție spre nord-vest de la Manastirea Sfantul Pantelimon La fel ca și celelalte mănăstiri din Muntele Athos, este cea mai bine văzută dinspre mare. În pofida datei indicate pe placa memorială de pe turnul mănăstirii (1668), este clar că mănăstirea însăși a fost construită mult mai devreme.Intrând pe teritoriul mănăstirii, călătorul intră într-o curte, unde în stânga s-a amplasat biserica principală, dedicată Sfântului Gheorghe, care este una dintre bisericile cele mai mici de pe Sfântul Munte. Biserica în sine a fost pictată cu fresce ale școlii cretane în 1545, iar nartexul - în 1563; exonartexul, adăugat pe partea de vest, a fost decorat cu fresce în 1637. Capela Sfântului Dimitrie este cea mai veche clădire a mănăstirii; tot aici se află și Capela Sfântului Lazăr. Iconostasul acestei biserici, în stilul distinctiv al sec. al XVII-lea, este deosebit de remarcabil.
Zidul de fortificație care înconjura odată mănăstirea era cvadrangular, închizându-se la câțiva metri la nord de prima biserică principală. Mai târziu, pentru că era nevoie de extinderea zonei, acea secțiune a zidului a fost dărâmată. Acest lucru a creat o curte mai mare, cea mai mare parte a acesteia fiind lăsată fără clădiri. În această curte a fost construită noua biserică principală, așezată de Filotheos în 1817 și finalizată - în 1837. Aceasta este cea mai măreață și mai spațioasă biserică de pe Sfântul Munte Athos, cu care pot concura doar bisericile schitului Sfantului Andrei și schitului Sfantului Proroc Ilie
Deși, biserica nu a fost decorată cu fresce, totuși există un iconostas magnific din marmură și icoane portabile de preț. Pe lângă faimoasele icoane ale Fecioarei Maria și icoanele mozaicate ale Sfântului Gheorghe și ale Sfântului Dimitrie, există și icoane ale celor 12 apostoli, care datează din sec. al XVI-lea.
Există 14 capele care aparțin mănăstirii. Un turn uriaș dreptunghiular adăpostește clopotnița. Clădirea cristelniței - este relativ nouă, chiar dacă cristelnița în sine, datează dintr-o epocă mult mai veche. Refectoriul mănăstirii este o extensie a clădirii exonautice a vechii biserici principale. Este decorat cu fresce din 1637, care au fost acoperite de imagini noi. Noul refectoriu a fost construit într-o nouă secțiune a zidului de cetate.
Există o singură chilie în mănăstire, cea a Sfântului Andrei, unde se află biroul de reprezentare a mănăstirii. Schitul Bunei Vestiri se află la est de mănăstire, la aproximativ o oră drumeție. Este accesibil prin mănăstirea Sfântului Pantelimon, deoarece acesta este cel mai scurt drum. Biserica schitului a fost construită în 1766.