*Manastire pe muntele Athos
*Sursa:https://athos.guide/ro/monasteries/stavronikita
*Foto:Licenta PEXELS
Mănăstirea Stavronichita (în greacă: Μονή Σταυρονικήτα) este una dintre mănăstirile din Athos, aflată pe locul 15 în ierarhia Sfântului Munte. Mănăstirea a fost fondată în sec. al X-lea și este situată în partea de est a peninsulei Athos.
Mănăstirea și-a primit numele de la legenda, conform căreia pe locul ei a trăit pustnicul Nichita, care făcea cruci (Stavronikita înseamnă "crucea lui Nichita"). Mănăstirea a fost inițial dedicată lui Ioan Botezătorul, dar a fost complet distrusă în timpul cruciadelor. Mănăstirea modernă a fost fondată de Patriarhul Ieremia I al Constantinopolului. Datorită descoperirii unei icoane a lui Nicolae Făcătorul de Minuni în sec. XIII-XIV, biserica catedralei a fost consacrată în numele acestui sfânt.
Mănăstirea este mică și este închisă de un zid de cetate din piatră cu un turn înalt. Zidurile completează clădirile chiliilor ale mănăstirii. Astăzi, 30 de călugări trăiesc între zidurile sale.
Călătorii care se îndreaptă spre nord-vest, spre Ierissos de la manastirea Iviron vor avea nevoie de o oră drumeție pentru a ajunge la mănăstirea Stavronichita. Această mănăstire este vizibilă de departe, deoarece se înalță deasupra mării cu turnul său înalt. Mănăstirea este delimitată de un peisaj natural stâncos, ceea ce o face să fie cea mai mică mănăstire de pe Sfântul Munte.
Biserica principală a mănăstirii, de asemenea cea mai mică de pe Athos, este situată la est de curtea centrală îngustă. A fost construită în 1536, în timpul reconstrucției mănăstirii, pe locul vechiului templu al mănăstirii, dar în timp ce biserica anterioară era dedicată Maicii Domnului, noua biserică este dedicată Sfântului Nicolae. Cu excepția unor reparații minore și a adăugării unui nartex, biserica a fost păstrată în forma sa originală până în prezent. Dimensiunile mici ale bisericii, nu i-au permis să urmeze tipul stabilit a bisericii principale din Sfântul Munte. Prin urmare, nu există nișe sau capele atașate de biserică. A fost pictată în 1546, de Theophanes din Creta și de fiul său Simeon. Iconostasul din lemn sculptat, conform inscripției care îl datează, a fost realizat în 1743. Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae este, de asemenea, păstrată în biserica principală.
Mănăstirea Stavronichita (în greacă: Μονή Σταυρονικήτα) este una dintre mănăstirile din Athos, aflată pe locul 15 în ierarhia Sfântului Munte. Mănăstirea a fost fondată în sec. al X-lea și este situată în partea de est a peninsulei Athos.
Mănăstirea și-a primit numele de la legenda, conform căreia pe locul ei a trăit pustnicul Nichita, care făcea cruci (Stavronikita înseamnă "crucea lui Nichita"). Mănăstirea a fost inițial dedicată lui Ioan Botezătorul, dar a fost complet distrusă în timpul cruciadelor. Mănăstirea modernă a fost fondată de Patriarhul Ieremia I al Constantinopolului. Datorită descoperirii unei icoane a lui Nicolae Făcătorul de Minuni în sec. XIII-XIV, biserica catedralei a fost consacrată în numele acestui sfânt.
Mănăstirea este mică și este închisă de un zid de cetate din piatră cu un turn înalt. Zidurile completează clădirile chiliilor ale mănăstirii. Astăzi, 30 de călugări trăiesc între zidurile sale.
Călătorii care se îndreaptă spre nord-vest, spre Ierissos de la manastirea Iviron vor avea nevoie de o oră drumeție pentru a ajunge la mănăstirea Stavronichita. Această mănăstire este vizibilă de departe, deoarece se înalță deasupra mării cu turnul său înalt. Mănăstirea este delimitată de un peisaj natural stâncos, ceea ce o face să fie cea mai mică mănăstire de pe Sfântul Munte.
Biserica principală a mănăstirii, de asemenea cea mai mică de pe Athos, este situată la est de curtea centrală îngustă. A fost construită în 1536, în timpul reconstrucției mănăstirii, pe locul vechiului templu al mănăstirii, dar în timp ce biserica anterioară era dedicată Maicii Domnului, noua biserică este dedicată Sfântului Nicolae. Cu excepția unor reparații minore și a adăugării unui nartex, biserica a fost păstrată în forma sa originală până în prezent. Dimensiunile mici ale bisericii, nu i-au permis să urmeze tipul stabilit a bisericii principale din Sfântul Munte. Prin urmare, nu există nișe sau capele atașate de biserică. A fost pictată în 1546, de Theophanes din Creta și de fiul său Simeon. Iconostasul din lemn sculptat, conform inscripției care îl datează, a fost realizat în 1743. Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae este, de asemenea, păstrată în biserica principală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu