Pescarul se straduieste sa afle locurile bune de pescuit ,adica portiunile de rau preferate de pesti.
Cu toate ca apele curgatoare isi schimba forma si configuratia albiei ,in fiecare fond de pescuit sant locuri cunoscute ca bine populate .Mai multa satisfactie dau portiunile mai putin laudate ,cu semnele belsugului mai putin vadite ,pe care pescarul bun le gaseste lesne.
De multe ori curentul apei se indrapta spre unul din maluri ,lovind necontenit ,apa va sapa in albie adancituri ,iar in tarm "cuptoare"(cotloane)de obicei,tocmai langa mal se intinde o fasie de apa mai domoala .De-a lungul unui asemenea mal ,
momeala nu va ramane multa vreme necautata .Apoi apa se involbura iarasi ,indepartandu-se de tarm .Nu departe in josul malului pe care il paraseste ,ea sapa o bulboana adanca si linistita .Curentul aducand aici tot felul de hrana ,pestele "se poate tine"in aceasta apa inceata ,fara prea mult efort ,hranindu-se din belsug.Mai exista si alte locuri bune .Sub insule dupa colturi ,se fac valtori ;la marginea lor apa este mai calma .De asemenea sub stresina stancii ,prin dreptul caruia apa trece inspumata ,se afla un loc aproape statator ,iar sub stanci un cotlon de panda si de odihana .In dosul intariturilor de tarm,asa-numitele casute,se face de asemenea un locsor ascuns,un copac cazut opreste suvoiul ,dand nastere unui mic lac ;la gura afluentilor este un loc linistit,unde apele se amesteca;suvoiul din mijlos trece grabit ,lasand spre maluri apa lenesa.
Toate aceste locuri ,prin apropierea carora trece hrana adusa de apa sau unde ea se aduna ,si care,in acelasi timp,nu cere pestilor o continua lupta cu curentul,sunt de obicei "locuri bune"
Dar nimeni nu poate cunoaste toate locurile pestilor.De multe ori se intampla sa "pipaim"cu mustele artificiale,vreme indelungata,un loc unde "trebuie sa fie pesti",fara sa se arate vreunul ,
ca apoi sa scoatem pastrav dupa pastrav ,din puterea suvoiului,unde apa este mai repede,sau dintr-o apa care abia acopera bancul de nisip peste care trece.Cautand si staruind in locurile pe care le stie bine ,pescarul va arunca momeala de incercare si in locurile unde nu i se pare ca ar exista peste si de multe ori va avea surprize placute constatand ca in ziua acea pestii si-au schimbat obiceiul.Culoarea adica limpezimea apei ,are o mare importanta.Dupa o ploaie torentiala ,intr-o apa noroioasa ,vom incerca in zadar sa pescuim cu undita.In scimb apa tulbure ,daca nu este "groasa"nu e rea pentru pescuitul in adanc ,cu rama.Apa tulbure impiedeca cu desavarsire pescuitul cu musca artificiala .Chiar si la pescuitul cu naluci apa trebuie sa fie clara.Dar ,de indata ce putem zari prin ea la o adancime de o palma ,nu o mai putem numi tulbure ,pentru ca pestele vede momeala,oricat de mica ar fi ea!
Pestele rapitor isi cauta loc ,de unde porneste in expeditiile lui de vanatoare.Uneori isi pastreaza acest loc timp indelungat ,pana ce schimbarile in ceea ce priveste nivelul apei ,conditiile pe care le ofera fiecare anotimp ,epocile de migratie ,un dusman care l-a atacat sau alte cauze de felul acesta il silesc sa se mute,Umbland dupa rapitori ,adeseori "ii gasim acasa"chiar in acele locuri.
Alteori dam de ei in largul apei ,in timp ce isi cauta prada .Daca apa nu este tulbure ,mai ales vara de multe ori ii putem zari fie stand la panda ,fie aruncandu-se dupa prada.Spunem vara pentru ca in acest anotimp "se tin" si vaneaza mai aproape de suprafata apei ,pe cand inspre toamna coboara in adancuri.Pe unii ii putem vedea si "jucand",adica sarind cu totul din apa si cazand apoi cu un plescait ,care se aude destul de departe .Jocul acesta pe care il putem vedea mai ales seara ,de exemplu,la pastravi si la lipani,nu este o intrecere de-a prinsul gazelor din aer,ci un adevarat joc.Cand vedem alergari repezi aproape de suprafata apei cu suciri si avantari napraznice ,si cum fug bietii pestisori,ne dam seama indata ca este vorba despre un peste rapitor .Dar ce fel de rapitor? Exista unele semne dupa care il putem indntifica cu destula certitudine .Iata cateva:daca vedem pestisorii in neancetata miscare si agitatie,alungati de ici-colo ,iar in urma lor zarim umbre ,sau lucirea unui rapitor ,vom intelege ca acesta este un avat .Stiuca sageteaza in linie dreapta ,aproape de suprafata si se avanta chiar si in aer .In iuresul ei produce un plescait puternic din scurt.Pestisorii se imprastie deodata in toate partile apoi,pana sa se repete saltul stiucii,urmeaza o pauza destul de lunga.El se repeta abia dupa ce pestisorii s-au linistit si se aduna iarasi.In apele de munte -si aceasta o observam mai bine in locurile unde suprafata apei este mai linistita -in orele bune pentru pescuit ,vedem necontenit frangandu-se oglinda apei ,
deodata se ridica un peste ,apuca ceva de pe suprafata apei si dispare.Nu poate fi decat pastrav sau lipan .Dar care din ei sa fie? Daca se ridica napraznic ,aruncat ca o sageata ,si apuca prada nevazuta de noi,cu un usor plescait din gura ,stim ca a fost lipan.Pastravul se ridica mai incet ,cu mai multa prudenta,mai ales cel mare.Se pare ca el nu apuca ,ci culege hrana care pluteste.Pe oglinda intinsa a apei ,pastravul starneste mici valuri concentrice,pe cand lipanul involbura mai tare apa.Vara pe caldura in apele mari si linistite,langa un mal sub care sunt scufundate trunchiuri sau alte obstacole ,deseori vedem ca se ridica la suprafata un roi de pestisori speriati .Ei fac doar cateva sarituri si zvagnituri repezi ,ca apoi sa se linisteasca imediat si sa se adune in buza apei .Este foarte posibil ca acela care s-a avantat dupa ei sa fie un salau,o stiuca sau un biban.Spectacolul nu-l putem vedea toamna ,pentru ca ei atunci vaneaza la adanc.Ca niste umbre zarim de pe mal o ceata de pesti mai mici si mai mari ,care trec incet ,ca apoi,fara nici o veste sa se arunce cu totii in aceeasi directie .Sunt bobanii,care vaneaza in ceata si au dat iarasi de un roi de pestisori.Somnul se ridica la suprafata numai vara ,pe caldura.Sta nemiscat ,intocmai ca un trunchi .In jurul petei lunguiete ,sure,pe care abia o putem distinge ,pestisorii inoata in voie .Pe neasteptate cu o miscare puternica a cozii "trunchiul"s-a repezit a prins ce a putut si iarasi a ramas nemiscat ,asteptand sa se adune in jurul lui pestisorii.In serile si in noptile de vara ,daca vom auzi plescaind ceva in apa vom sti ca este un somn hamesit ,pornit dupa prada.
Cum isi trade4aza prezenta unii pesti nerapitori ? Bogatia unei ape cu pesti pasnici o putem aprecia cu usurinta daca,in diminetile si serile linistite de la sfarsitul verii ,zabovim un ceas sau doua pe malul apei si observam orice miscare.La aceste ore le place pestisorilor pasnici sa "joace" ;se ridica pana la oglinda apei si apoi salta in aer.Daca in doua trei zile de observare nu vedem "jocul"inseamna ca apa este saraca.Sa indentificam unii pesti mai mari pe care ii vedem jucand .Daca vom vedea ca unul din pestii care se arunca -parca pe spate -impotriva curentului ,cu siguranta este o mreana .Cleanul impunge oglinda apei cu botul si isi scoate capul din apa ,perpendicular,parca ar vrea sa vada ce este pe celalat tarm .Platica mare se iveste incet ,ca un submarin ,isi arata spatele ghebos si apoi se cufunda agale.Platica mica sare in aer .Scobarul se agita mai mult ,sare in sus foarte des si in acelasi loc si loveste apa cu coada plescaind;el "joaca" pana toamna tarziu .Crapul cu toate ca este greoi,se avanta si face sarituri deasupra apei.Il recunoastem usor dupa culoarea lui aurie bronzata.Cand vom vedea ridicandu-se nourasi de namol de pe fundul malos al apei,care altfel este clara ,vom sti ca,la fund,scurma dupa viermi crapul sau linul.
Sursa:"Pescuitul de la A la Z-Ghidul pescarului sportiv"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu