Ghe NICA-Blog: Geos si farfuriile zburatoare

joi, 18 noiembrie 2010

Geos si farfuriile zburatoare

La 7 aprilie 1997, orele 8, satelitul american, Geos-9 comunica Terrei o fotografie a unui foarte mare obiect anormal aflat deasupra Alaskai. O jumatate de ora mai tarziu, alta imagine arata ca obiectul care se deplasa catre sud, se gasea la vest de coasta de nord a Vancouver Island.
Fotografia arata deasemenea un obiect anormal de aceiasi marime deasupra Pacificului, la aproximativ 80 km vest de San Francisco. La orele 9, Geos-9 a comunicat o a treia imagine aratand ca obiectul aflat deasupra orasului San Francisco disparuse, in timp ce primul obiect se intorsese deasupra Alaskai. Cele doua obiecte aveau o marime de 40 km.
La orele 11, o a patra imagine transmisa de Geos-9 inregistra un nou obiect pe jumatate mare fata de cele doua, care stationau deasupra Colorado. La orele 14, FBI-ul a lansat o alerta generala, vorbind de o amenintare potentiala la centrul NORAD de al Cheyenne Mountain. Generalul maior Jifb Grime a precizat ca nu era nici o amenintare asupra orasului apropiat Colorado Springs.
Masurile de securitate au fost luate. Aceasta remarca a suscitat insa vii intrebari. Daca nu exista nici un fel de amenintare, de ce trebuie protejata o baza? De cine? Conform unei depese a agentiei Reuters, purtatorul de cuvant al NORAD, Frankie Webster, a refuzat orice fel de discutie, asupra naturii masurilor de securitate. Mai tarziu a urmat un val de anomalii datorate unei deficiente a programului de satelit.
Daca imaginile nu au fost decat o simpla deficienta tehnica, atunci de ce s-a dat alarma generala in tot sectorul Cheyenne Mountain? Raspunsul a fost: procedura automatica de securitate, radarele NORAD-ului sunt capabile de a detecta si de a identifica obiecte de marime foarte mica. Totusi, nu au fost capabile de a identifica obiecte de 40km in diametru!
Aceste radare au fost utilizate pentru a verifica imaginile satelitului Geos-9. Daca nu au detectat nimic anormal, in acest caz de ce atunci atata agitatie? Ne vine greu sa credem ca NIKAD a dat o alerta generala si a trecut la DEFCON-4 (primul nivel de alerta inaintea unei eventuale riposte nucleare) doar pentru niste paraziti informatici. Intubarea este: Ce a intrat in atmosfera noastra la 17 aprilie 1997?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;