Ghe NICA-Blog: Drumet prin Tara Beiusului(1)

luni, 9 mai 2011

Drumet prin Tara Beiusului(1)

MARCAJ:Banda rosie
Stâna de Vale – Saua Bohodei – Fântâna Rece – Cârligatele – Saua Cumpanatelul – Piatra Arsa – P-na Varasoaia – Cab. Varasoaia – Sesul Padis – Depr. Balileasa – P-na Glavoi (camping „La Grajduri”) – P-na Caput – Barsa Cohanului – Saua Ponita – Vf. Vârtop – Saua Vârtop (Pensiunea Alpin) – Vf. Piatra Graitoare – Saua Tarnita Bihorului – Vf. Cucurbata Mare (Bihorul); Lungime 39,5 km; Durata 12-13 h
Traseu tip magistrala, în principal de creasta care leaga între ele statiunea Stâna de Vale, platoul carstic Padis (zona campingului din P-na Glavoi, cunoscut sub denumirea locala de „La Grajduri”), satul de vacanta Vârtop si Vf. Bihorul. Formeaza o magistrala care traverseaza Parcul Natural Apuseni de la N la S oferind posibilitatea vizitarii multora dintre cele mai interesante obiective turistice din PNAp. Portiunea de la satul de vacanta Vârtop pâna pe Vf. Bihorul este unul dintre cele mai vizitate trasee pe schiuri de tura din Apuseni, data fiind apropierea de statiunea de schi si pârtia aferenta. Nota: Marcajul Banda rosie înlocuieste vechiul marcaj Triunghi rosu între Caput si Vârtop.
(va urma)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;