Icebergul se prelungea mai multe sute de picioare sub apa, a basculat, si partea care se afla in apa, a agatat vasul nostru ca un levier pe punctul sau de apsare si l-a proiectat in aer ca si cum ar fi fost un balon de fotbal.
Vasul nostru a cazut pe iceberg, care intre timp se intorsese si ne prezenta acum varful sau. Tatal meu era pe vapor prizonierul corzilor pe cand eu fusesem aruncat la aproape 6 metri de acolo. M-am pus repede in picioare si am tipat la tatal meu, care a raspuns: „Merge.” Chiar in acest moment, s-a prezentat o viziune in spiritul meu. Oroare dupa oroare! Sangele mi-a inghetat in vine. Icebergul era mereu in miscare si greutatea sa enorma si forta sa de rasturnare avea sa cauzeze temporar imersiunea sa.
Am realizat perfect ce vartej aspirant se va produce in elementul lichid de fiecare parte a sa. Apele s-au precipitat in toata dezlantuirea lor nebuna, ca lupii albi nelinistiti asupra unei prade umane.
In acest moment suprem de angoasa mentala, cred ca am aruncat o privire asupra vasului nostru, care era culcat pe o parte si m-am intrebat daca putea eventual sa se redreseze el-insusi si daca tatal meu putea sa iasa. Era sfarsitul luptelor noastre si aventurilor? Era moartea? Toate aceste intrebari au fost proiectate in spiritul meu intr-o fractiune de secunda si un moment mai tarziu am fost confruntat cu o intrebare de viata si moarte. Monolitul greu de gheata s-a scurs de la suprafata si apele reci m-au invadat intr-o furie frenetica. Eram intr-o farfurie, cu apele navalind de peste tot. Cateva momente mai tarziu mi-am pierdut cunostinta
(va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu