Ghe NICA-Blog: Groapa de la Barsa(Tara Beiusului)

marți, 5 iulie 2011

Groapa de la Barsa(Tara Beiusului)

Groapa de la Barsa este un bazin închis în cadrul depresiunii Padis – Cetatile Ponorului. Este o depresiune de forma ovala, cu axa mare de 2 km, orientata pe directia NV-SE si axa mica de 1 km. Partea de nord-est este constituita din roci impermeabile pe care izvorasc si curg câteva pârâiase care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.Numita si Depresiunea Barsa , zona este una dintre cele mai salbatice din Muntii Apuseni, cu un climat umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetatii ierboase dese cu aspect de mlastina. Alaturi de aceasta, padurea deasa, afinisurile, vaile oarbe si lipsa unor puncte de belvedere fac ca parcurgerea Gropii de la Barsa sa devina o adevarata aventura. În zona exista multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor cum ar fi: un ponor prabusit de mari dimensiuni (actualmente înierbat), un altul cu pod natural, un lac suspendat cu apa negricioasa situat într-o dolina (Taul Negru) si mai multe pesteri. Cea mai mare cavitate subterana din zona este Sistemul Zapodie, din partea vestica a depresiunii, alcatuit din sectorul Zapodie, cu un parcurs extrem de dificil, si sectorul Neagra, situat în partea de est a depresiunii, care are o dezvoltare de aproape 4 km si este de asemenea recomandat doar speologilor antrenati. Cele doua sectoare comunica printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zapodie – Neagra sa atinga o dezvoltare de aproape 12 km.

O alta pestera importanta este Ghetarul de la Barsa, a carei intrare se afla în partea nordica a depresiunii. Ea are o dezvoltare de 3.010 m si face parte din acelasi sistem de drenaj subteran cu precedenta, fara sa se fi putut realiza pâna acum jonctiunea. Portiunea de intrare este accesibila si prezinta gheata, marimea blocului de gheata variind în functie de sezon. Poteca marcata ce strabate Groapa de la Barsa, trece pe la toate obiectivele amintite mai sus. Singurul izvor cu apa potabila se afla în partea sudica, în apropierea intrarii în sistemul Zapodie – sectorul Neagra. Doua obiective turistice deosebit de importante situate în extremitatea sudica a Gropii de la Barsa, pe latura ce o separa de Valea Galbenei sunt: Ghetarul Focul Viu si Piatra Galbenei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CODURI HTML

“Cuvantul cruce este nebunie pentru cei pierduti, dar pentru cei care ne mantuim este puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni I, 18.). “Cel duhovnicesc le judeca pe toate, dar omul sufletesc nu primeste pe cele ale Duhului” (I Corinteni II, 15, 14.). In adevar, crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credinta si care nu tin seama de bunatatea si atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaza cele dumnezeiesti cu ganduri omenesti si firesti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvant si de cuget. Caci daca cineva va socoti cum si pentru care pricina a adus Dumnezeu pe toate de la neexistenta la existenta si va voi sa ajunga la aceasta cunostinta prin gandire naturala, nu va intelege. Aceasta cunostinta este sufleteasca si demonica (Demonica in sensul cunostintei demonice de care vorbeste Socrat, asa ca ar fi putut fi tradus aici “cunostinta demonica” prin “cunostinta naturala, pe care o dobandim prin propriile noastre puteri sufletesti”.). Dar daca cineva condus prin credinta va socoti ca fiinta dumnezeiasca este buna, atotputernica, adevarata, inteleapta si dreapta va gasi pe toate lucioase si netede si cale dreapta. Este cu neputinta sa te mantuiesti fara credinta (Evrei XI, 6.), caci prin credinta se mentin toate, atat cele omenesti, cat si cele duhovnicesti. Nici plugarul nu taie brazda pamantului fara credinta, nici negustorul nu-si incredinteaza unui mic lemn sufletul lui noianului infuriat al marii, nici nu se fac nunti, nici altceva din cele ce sunt in viata. Prin credinta intelegem ca toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexistenta la existenta si prin credinta izbandim toate, atat pe cele dumnezeiesti, cat si pe cele omenesti. Credinta este un asentiment care nu iscodeste lucrurile.

;