Cabana Pietrele – Valea Rea – vîrful Papusa -vîrful Custura – cabana Buta
Marcaj : triunghi rosu: cabana Pietrele – ramificatia Gales – Valea Rea; momîi: ramificatia Gales – Valea Rea – caldarea superioara Valea Rea; banda rosie: caldarea superioara Valea Rea -saua Pelegii; cruce galbena: saua Pelegii – vîrful Custura; banda rosie si triunghi albastru; vîrful Custura – saua Plaiului Mic; cruce rosie si punct albastru: saua Plaiului Mic — cabana Buta Durata: 8-8¾ ore Caracteristici: traseu inaccesibil iarna
Marcaj : triunghi rosu: cabana Pietrele – ramificatia Gales – Valea Rea; momîi: ramificatia Gales – Valea Rea – caldarea superioara Valea Rea; banda rosie: caldarea superioara Valea Rea -saua Pelegii; cruce galbena: saua Pelegii – vîrful Custura; banda rosie si triunghi albastru; vîrful Custura – saua Plaiului Mic; cruce rosie si punct albastru: saua Plaiului Mic — cabana Buta Durata: 8-8¾ ore Caracteristici: traseu inaccesibil iarna
Acest traseu, deosebit de frumos dar tot pe atît de dificil, îl recomandam numai drumetilor avansati care cunosc din excursii anterioare unele aspecte ale zonei alpine Peleaga – Papusa. Pe vreme rea, pe teren mai umed sau înghetat portiunea vîrful Papusa Mare — saua Custura nu este recomandabila. De la cabana Pietrele (1 480 m) pornim pe poteca marcata cu triunghi rosu spre Lacul Gales. Dupa ce traversam apa Pietrele urcam panta împadurita pe fruntea Muntelui Pietrele si la cca 40 minute de la plecare ajungem la punctul de ramificatie al traseului nostru din „poteca Galesului”, Aici se afla o momîie mare la începutul marcajului ciobanesc spre „Valea Rea”.
Chiar de la ramificatie începem un urcus sustinut pe muchia îngusta a Muntelui Pietrele. Hatasul clar si momîile ne ajuta la orientare prin desisul padurii. Dupa ce strabatem o mica zona cu arbori prabusiti, revenim pe muchie si, dupa un nou urcus, ajungem la marginea unui luminis unde lasam în dreapta o poteca însemnata de asemenea cu momîi. În fata (sud) se ridica brusc creasta spre vîrful Pietrele; de la rafimicatie ne îndreptam în unghi de 30° la stînga. Trecem în urcus prin poienita peste izvoare, strabatem un pîlc de padure si ne apropiem de firul Vaii Rele cu apa tumultuoasa peste bolovanisuri. Urcam pragul primei trepte glaciare printre tufe de jnepeni si exemplare de zîmbri, sosind la nivelul treptei unde se afla un vechi bordei de vînatoare. Tinutul este bogat în capre negre si nici ursii nu sînt stingheri ascunzîndu-se mai ales pe coastele stîncoase. Urcusul continua mai comod pe trepte, în apropierea firului vaii, apoi pe lînga Lacul Mutatorii.
Dupa mai bine de 2½ ore de la plecare, urcam pragul glaciar din dreapta Lacului cu Pietris, care ramîne în stînga, si intram în partea superioara a marelui circ al Vaii Rele, tinut al celui mai întins haos de lespezi din Retezat. Aproape de peretii Papusii, cu care se închide caldarea la sud întîlnim poteca si marcajul banda rosie (tr. 5). Intram la dreapta în urcus; urmarind marcajul ajungem curînd în saua Pelegii (2279 m), pe creasta principala. Timp de mers pîna acum: 3¼ – 3½ ore. Din acest punct intram în portiunea cea mai dificila a traseului. Dupa un urcus dur pe muchia vestica a vîrfului Papusa, unde poteca dispare mereu în noianul de lespezi marunte si colturoase, marcajul cruce galbena ne va calauzi pîna pe vîrful Custura, unde îl vom parasi. Asadar, urcam panta cu lespezi marunte, si dupa cca ¾ ora atingem vîrful Papusa (2508 m) pe gorganul cu lespezi. Din acest vîrf avem o priveliste exceptionala. La sud se profileaza crestele ascutite ale Gruniului, Ciumfului si Custurii, la care se adauga o muchie foarte îngusta cu mare abrupt pe stînga – Custura Papusii.
De aici se vede în toata maretia vîrful Peleaga cu caldarile Pelegii si Pelegutii în care se afla lacuri deosebit de frumoase. Tot în acest cadru, lînga Peleaga apare în plan mai departat vîrful Retezat. La est, în adîncul caldarii stîncoase, înconjurata de vîrfuri mari, este adapostit Lacul Papusa sau, cum mai este numit, Lacul înghetat.
În vîrf, acolo unde creasta estica se Iasa brusc la „Spalatura Papusii”, s-a montat, în 1976, o tabla de interdictie : „ATENTIE! traseul pe creasta prin Spalatura Papusii si Portile Închise este interzis turistilor! “.
Semnele vechi banda rosie nu mai sînt de luat în consideratie, traseul de creasta fiind acum deviat prin caldarea Vaii Rele si Zanoagele Galesului.
Reluam traseul pregatindu-ne sa intram în zona cea mai grea. Strabatem spre sud, peste lespezi, vîrful si începem o coborîre dura cu portiuni dificile pe un hatas de capre care se atine pe muchia ascutita. Panta înierbata alterneaza cu peretii stîncosi pe care marcajul îi evita. De obicei abruptul ramîne în stînga, fetele vestice fiind ceva mai primitoare. Curînd poposim în îngusta spintecatura a Papusii (cca 2315 m), o taietura încrustata în roca dura a crestei. Locul, deosebit de frumos, ne ofera o priveliste spre caldarea Papusii, ca si spre versantul întretaiat de peretii caldarii Ghimpele. Vîrful Peleaga apare de aici ca un gigant cu greaban de arici.
Din spintecatura vom evita vîrful Papusa Mica pe versantul sau vestic; în traversarea deloc comoda vom întîlni doua jgheaburi ce se înfunda în caldarea Ghimpelui spre punctul numit La Cotroana. Hatasul de creasta continua sa ocoleasca piscul Papusa Mica (2 370 m) si ajunge la sud de acesta, într-o mica strunga din care se deschide la est un horn. Ince pînd de aici, vom avea pe latura estica vecinatatea unui perete, iar pe latura vestica un mare povîrnis. Creasta punctata de tancuri scade în înaltime pîna pe saua Custurii (2205 m), unde ajungem dupa mai bine de 1¼ ora de coborîre din vîrf. Pe vreme rea sau mai ales pe polei sectorul Papusa Mare – saua Custurii este total nerecomandabil turistilor. Pe vreme buna, desi mai dificil, acest traseu ofera o priveliste extraordinara asupra salbaticelor funduri de vale de la obîrsia Rîului Barbat si de la izvorul Pelegii.
Din saua Custurii urcam acum pe creasta tot mai comoda pîna în Fereastra Custurii (2 205 m), pe cumpana apelor, locul de racord cu poteca Baleia – Buta (tr. 14) marcata cu triunghi albastru. La indicatorul cu sageti putem face un popas mai mare.
De la racordul cu traseul 14 reluam urcusul pe creasta, avînd în stînga abrupturi adîncite spre caldarile de la obîrsia Rîului Barbat. Dupa putina vreme, poteca traseului 14 se distanteaza spre dreapta pe versant.
Traseul nostru urmareste în continuare creasta si urca panta mare, acoperita partial cu lespezi. Ajungem în dreptul unei despicaturi cu priveliste emotionanta spre abisul caldarii Custura, iar din despicatura urcam un prag înclinat de pe capul „Muchiei dintre Custuri”. De aici urcusul este moderat pîna în vîrful Custura, o „claie” de lespezi care de la 2457 m domina prapastia cu Lacurile Custurii, ca si adîncurile pîclese ale vaii Jiului de Vest. Acest pisc renumit este o podoaba a Muntilor Retezat, oferind o priveliste care nu se poate uita. Mai întîi, o perspectiva asupra crestei pe care am venit si care pare un pod natural aruncat peste abisuri între Custura si Papusa, apoi un joc al formelor piramidale ale piscurilor de partea opusa a vaii Rîului Barbat, între care Vîrful Mare straluceste si atrage mereu privirea. Vaile pîraielor terminate la obîrsii cu caldari glaciare se aduna ordonat în Rîul Barbat, o adevarata artera a acestui tinut rasaritean al Muntilor Retezat. Daca urmarim cu privirea peisajul la sud de vale, nu ne saturam privind piramidele asezate una lînga alta, asa fel încît deseneaza pe azurul cerului un zigzag de piscuri si sei: Piscul Valea Mariii, Ciumful Mare, Gruniile, Lazarul, iar în fundal Parîngul Mare si Cîrja.
Dincolo de Jiul de Vest, mult mai jos decît vîrful Custura, se rînduiesc spinarile Straja, Coarnele, Sigleul, Arcanul – familie de vîrfuri din Muntii Vîlcan. Sa privim si spre apus. La picioarele noastre, spinarea muntelui se ridica în Papusa Custurii, apoi cade lin în saua Plaiului Mic. Nici Piule, cetate de stînci cqlcarpase, nici încetosatele frunti ale Albelor, Pietrei Iorgovanului si Borascului nu încearca sa se ridice prea mult spre înaltimea noastra. În schimb, la nord-vest, marile frunti ale Retezatului, Slaveiului, Judelui, Bucurei si Pelegii ne înfrunta, întrecîndu-se cu înaltimea piscului pe care ne aflam.
În vîrf întîlnim marcajul banda rosie pe creasta principala Tulisa – Custura — Godeanu. Parasim marcajul cruce galbena care din vîrful Custura se îndreapta spre est si coborîm spre sud-vest, urmarind marcajul banda rosie. Dupa o coborîre antrenanta iesim din tinutul Custurii într-o sa, evitam pe la nord vîrful Papusa Custurii si întîlnim poteca ciobaneasca pe culmea ce coboara spre Plaiul Mic.
Din dreapta se leaga si poteca traseului 14 (marcaj triunghi albastru), cu care ajungem împreuna la indicatorul cu sageti din saua Plaiului Mic (1 879 m). Timp: 7½ ore. Aici trebuie sa parasim creasta principala, coborînd la sud (stînga) pe poteca marcata cu cruce rosie si punct albastru (tr. 2), ajungînd astfel dupa cca 8 ore de la plecare la cabana Buta.
Chiar de la ramificatie începem un urcus sustinut pe muchia îngusta a Muntelui Pietrele. Hatasul clar si momîile ne ajuta la orientare prin desisul padurii. Dupa ce strabatem o mica zona cu arbori prabusiti, revenim pe muchie si, dupa un nou urcus, ajungem la marginea unui luminis unde lasam în dreapta o poteca însemnata de asemenea cu momîi. În fata (sud) se ridica brusc creasta spre vîrful Pietrele; de la rafimicatie ne îndreptam în unghi de 30° la stînga. Trecem în urcus prin poienita peste izvoare, strabatem un pîlc de padure si ne apropiem de firul Vaii Rele cu apa tumultuoasa peste bolovanisuri. Urcam pragul primei trepte glaciare printre tufe de jnepeni si exemplare de zîmbri, sosind la nivelul treptei unde se afla un vechi bordei de vînatoare. Tinutul este bogat în capre negre si nici ursii nu sînt stingheri ascunzîndu-se mai ales pe coastele stîncoase. Urcusul continua mai comod pe trepte, în apropierea firului vaii, apoi pe lînga Lacul Mutatorii.
Dupa mai bine de 2½ ore de la plecare, urcam pragul glaciar din dreapta Lacului cu Pietris, care ramîne în stînga, si intram în partea superioara a marelui circ al Vaii Rele, tinut al celui mai întins haos de lespezi din Retezat. Aproape de peretii Papusii, cu care se închide caldarea la sud întîlnim poteca si marcajul banda rosie (tr. 5). Intram la dreapta în urcus; urmarind marcajul ajungem curînd în saua Pelegii (2279 m), pe creasta principala. Timp de mers pîna acum: 3¼ – 3½ ore. Din acest punct intram în portiunea cea mai dificila a traseului. Dupa un urcus dur pe muchia vestica a vîrfului Papusa, unde poteca dispare mereu în noianul de lespezi marunte si colturoase, marcajul cruce galbena ne va calauzi pîna pe vîrful Custura, unde îl vom parasi. Asadar, urcam panta cu lespezi marunte, si dupa cca ¾ ora atingem vîrful Papusa (2508 m) pe gorganul cu lespezi. Din acest vîrf avem o priveliste exceptionala. La sud se profileaza crestele ascutite ale Gruniului, Ciumfului si Custurii, la care se adauga o muchie foarte îngusta cu mare abrupt pe stînga – Custura Papusii.
De aici se vede în toata maretia vîrful Peleaga cu caldarile Pelegii si Pelegutii în care se afla lacuri deosebit de frumoase. Tot în acest cadru, lînga Peleaga apare în plan mai departat vîrful Retezat. La est, în adîncul caldarii stîncoase, înconjurata de vîrfuri mari, este adapostit Lacul Papusa sau, cum mai este numit, Lacul înghetat.
În vîrf, acolo unde creasta estica se Iasa brusc la „Spalatura Papusii”, s-a montat, în 1976, o tabla de interdictie : „ATENTIE! traseul pe creasta prin Spalatura Papusii si Portile Închise este interzis turistilor! “.
Semnele vechi banda rosie nu mai sînt de luat în consideratie, traseul de creasta fiind acum deviat prin caldarea Vaii Rele si Zanoagele Galesului.
Reluam traseul pregatindu-ne sa intram în zona cea mai grea. Strabatem spre sud, peste lespezi, vîrful si începem o coborîre dura cu portiuni dificile pe un hatas de capre care se atine pe muchia ascutita. Panta înierbata alterneaza cu peretii stîncosi pe care marcajul îi evita. De obicei abruptul ramîne în stînga, fetele vestice fiind ceva mai primitoare. Curînd poposim în îngusta spintecatura a Papusii (cca 2315 m), o taietura încrustata în roca dura a crestei. Locul, deosebit de frumos, ne ofera o priveliste spre caldarea Papusii, ca si spre versantul întretaiat de peretii caldarii Ghimpele. Vîrful Peleaga apare de aici ca un gigant cu greaban de arici.
Din spintecatura vom evita vîrful Papusa Mica pe versantul sau vestic; în traversarea deloc comoda vom întîlni doua jgheaburi ce se înfunda în caldarea Ghimpelui spre punctul numit La Cotroana. Hatasul de creasta continua sa ocoleasca piscul Papusa Mica (2 370 m) si ajunge la sud de acesta, într-o mica strunga din care se deschide la est un horn. Ince pînd de aici, vom avea pe latura estica vecinatatea unui perete, iar pe latura vestica un mare povîrnis. Creasta punctata de tancuri scade în înaltime pîna pe saua Custurii (2205 m), unde ajungem dupa mai bine de 1¼ ora de coborîre din vîrf. Pe vreme rea sau mai ales pe polei sectorul Papusa Mare – saua Custurii este total nerecomandabil turistilor. Pe vreme buna, desi mai dificil, acest traseu ofera o priveliste extraordinara asupra salbaticelor funduri de vale de la obîrsia Rîului Barbat si de la izvorul Pelegii.
Din saua Custurii urcam acum pe creasta tot mai comoda pîna în Fereastra Custurii (2 205 m), pe cumpana apelor, locul de racord cu poteca Baleia – Buta (tr. 14) marcata cu triunghi albastru. La indicatorul cu sageti putem face un popas mai mare.
De la racordul cu traseul 14 reluam urcusul pe creasta, avînd în stînga abrupturi adîncite spre caldarile de la obîrsia Rîului Barbat. Dupa putina vreme, poteca traseului 14 se distanteaza spre dreapta pe versant.
Traseul nostru urmareste în continuare creasta si urca panta mare, acoperita partial cu lespezi. Ajungem în dreptul unei despicaturi cu priveliste emotionanta spre abisul caldarii Custura, iar din despicatura urcam un prag înclinat de pe capul „Muchiei dintre Custuri”. De aici urcusul este moderat pîna în vîrful Custura, o „claie” de lespezi care de la 2457 m domina prapastia cu Lacurile Custurii, ca si adîncurile pîclese ale vaii Jiului de Vest. Acest pisc renumit este o podoaba a Muntilor Retezat, oferind o priveliste care nu se poate uita. Mai întîi, o perspectiva asupra crestei pe care am venit si care pare un pod natural aruncat peste abisuri între Custura si Papusa, apoi un joc al formelor piramidale ale piscurilor de partea opusa a vaii Rîului Barbat, între care Vîrful Mare straluceste si atrage mereu privirea. Vaile pîraielor terminate la obîrsii cu caldari glaciare se aduna ordonat în Rîul Barbat, o adevarata artera a acestui tinut rasaritean al Muntilor Retezat. Daca urmarim cu privirea peisajul la sud de vale, nu ne saturam privind piramidele asezate una lînga alta, asa fel încît deseneaza pe azurul cerului un zigzag de piscuri si sei: Piscul Valea Mariii, Ciumful Mare, Gruniile, Lazarul, iar în fundal Parîngul Mare si Cîrja.
Dincolo de Jiul de Vest, mult mai jos decît vîrful Custura, se rînduiesc spinarile Straja, Coarnele, Sigleul, Arcanul – familie de vîrfuri din Muntii Vîlcan. Sa privim si spre apus. La picioarele noastre, spinarea muntelui se ridica în Papusa Custurii, apoi cade lin în saua Plaiului Mic. Nici Piule, cetate de stînci cqlcarpase, nici încetosatele frunti ale Albelor, Pietrei Iorgovanului si Borascului nu încearca sa se ridice prea mult spre înaltimea noastra. În schimb, la nord-vest, marile frunti ale Retezatului, Slaveiului, Judelui, Bucurei si Pelegii ne înfrunta, întrecîndu-se cu înaltimea piscului pe care ne aflam.
În vîrf întîlnim marcajul banda rosie pe creasta principala Tulisa – Custura — Godeanu. Parasim marcajul cruce galbena care din vîrful Custura se îndreapta spre est si coborîm spre sud-vest, urmarind marcajul banda rosie. Dupa o coborîre antrenanta iesim din tinutul Custurii într-o sa, evitam pe la nord vîrful Papusa Custurii si întîlnim poteca ciobaneasca pe culmea ce coboara spre Plaiul Mic.
Din dreapta se leaga si poteca traseului 14 (marcaj triunghi albastru), cu care ajungem împreuna la indicatorul cu sageti din saua Plaiului Mic (1 879 m). Timp: 7½ ore. Aici trebuie sa parasim creasta principala, coborînd la sud (stînga) pe poteca marcata cu cruce rosie si punct albastru (tr. 2), ajungînd astfel dupa cca 8 ore de la plecare la cabana Buta.
Valea Rea
Varful Custura
M-tii Retezat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu