Top locuri infricosatoare bantuite(Locul 10)

Locul 10.                                                                                                                                                            

Locul bataliei din 1863 la Gettysburg, Pennysylvania, considerata a fi cea mai atroce din timpul Razboiului Civil American. Despre Gettysburg se spune ca este cea mai bantuita destinatie de calatorie, fiecare metru patrat de pamant fiind susceptibil oricand de o aparitie stranie, nu numai pe campul de bataie, dar si in oras. Foarte multe aparitii au fost serios documentate, iar fotografiile si inregistrarile video au fost prezentate pe canalele de televiziune americane.
Sursa:www.cerceteaza.com

Sfinx,Parcul national Hingol,Pakistan(minunile naturii)

Sfinx

Situat in Parcul National Hingol, Pakistan

Luncani-Taul Ursului-Vf.Rusca(muntii Poiana Ruscai)

14. Luncani - Taul Ursului - Vîrful Rusca      






Marcaj: cruce rosie
între Luncani si Taul Ursului si banda rosie verticala
de la Taul Ursului la vîrful Rusca.

Distanta: 20,2 km                                                                                                                                      

Durata: 6 ore                                                      

Caracteristici: traseu lung, dar usor pe drumul din vaile Bega Luncanilor si Caprisoara. Poteca pe culmea împadurita dintre Taul Ursului si vîrful Rusca. Se poate vizita pestera din Piatra Fetii. Diferenta de nivel: 1050 m.                                                                                                                                

Posibilitati de acces: din DN 68 A, de la comuna Cosava 13 km pe soseaua asfaltata spre Tomesti, pîna la Valea lui Liman si de aici 6 km drum modernizat pe valea Bega Luncanilor (autobuz).

Prima parte a drumului coincide cu traseul 13 pe distanta Luncani - Taul Ursului, iar a doua parte cu traseul 12 între Taul Ursului si vîrful Rusca. Descrierile detaliate au fost prezentate la cele doua trasee mentionate. In continuare, vor fi punctate numai indicatiile generale necesare parcurgerii traseului. Pornim din centrul localitatii Luncani, de la statia de autobuz, din dreptul confluentei vaii Bega cu valea Topla, pe care urca traseele 3 si 6. Urmam drumul din valea Bega Luncanilor în amonte 6 km pîna la bifurcatia mare, unde valea principala se desface în valea Stîlpului (spre est) si valea Caprisoara. Din acest loc, numit ,,între ape", lasam în stînga drumul forestier pe valea Stîlpului si urmam spre dreapta drumul catre Ruschita în lungul vaii Caprisoara. Dupa 1,5 km ajungem în dreptul unei excavatii în tufuri calcaroase. In acest loc se afla, între drum si firul apei, intrarea în pestera din Piatra Fetii (descriere la traseul 14). Dupa bifurcatia superioara a vaii, drumul paraseste valea Caprisoara si ajunge pe un traseu sinuos, dupa 2 km, în saua Taul Ursului (15 km fata de localitatea Luncani). Marcajul cruce rosie este rar, fiind aplicat în special în ultima parte a drumului descris. In poiana Taul Ursului, mai multe table indicatoare arata desfacerea traseelor spre Ruschita, vîrful Pades si vîrful Rusca. Urmam spre stînga poteca de padure larga spre vîrful Rusca, marcata cu semnul banda rosie. Ocolim la nord vîrful Curmatura Mare (sau Ursului) si ajungem în saua Curmaturii, cel mai sudic punct al traseului. De aici continuam poteca pe creasta spre nord-est pîna în vîrful Mosiuta (1238 m), de unde la 1,5 km spre est iesim în golul alpin. Vîrful Rusca se afla în fata noastra la circa 0,5 km, sub forma unui mamelon cu pante line, acoperit de pasune, jnepeni si ienuperi, marcat printr-o baliza mica de lemn, de obicei rasturnata din cauza vîntului. In vîrf, o priveliste panoramica asupra Muntilor Poiana Rusca rasplateste efortul drumului lung parcurs. Din vîrful Rusca putem cobori spre Ruschita pe traseele 12 sau 11, ori sa ne îndreptam spre cabana "Capriorul" pe traseele 7+5. Golul alpin cu pante line ofera conditii bune pentru instalarea cortului, în special în locurile înierbate dintre jnepeni, ferite de vînt.

Traseul extrem Moher(Irlanda)

Traseul montan Moher (Irlanda)

Pentru toti iubitorii de adrenalina ce doresc sa experimenteze o senzatie de neuitat, nu au voie sa refuze o ocazie de a strabate traseul Moher, iar pentru cei pasionati de mountain bike si dispusi sa calatoareasca pana acolo, exista o noua provocare, cel mai periculos traseu montan cu bicicleta de pe aceasta planeta. Dominand la o inaltime de 700 de metrii deasupra oceanului Atlantic, stancile Moher situate in apropiere de fermecatorul oras Doolin, Clare, Irlanda, va vor oferi o experienta unica in viata.

Arena subacvatica,Japonia(minunile naturii)

Arena subacvatica

Aceasta comoara antica subacvatica a fost gasite de scafandrii in Japonia.

Ruschita-Taul Ursului-Luncani(muntii Poiana Ruscai)

13. Ruschita - Taul Ursului - Luncani                        







Marcaj: cruce rosie
                                                                       

Distanta: 21 km                                                          

Durata: 6 ore                                                  

Caracteristici: traverseaza partea centrala a Muntilor Poiana Rusca; traseu lung, pe drum carosabil, urcus si coborîs lin. Intre Ruschita si Valea Caprioara drumu1 nu este accesibil decît pentru autoturisme de teren. Diferenta de nivel: 760 m. Este posibila vizitarea pesterii din Piatra Fetii                        

Posibilitati de acces: pentru Ruschita, din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova, 17 km drum modernizat pe valea Rusca. Pentru Luncani, din DN 68 A de la comuna Cosava, 13 km pe sosea asfaltata pîna la Valea lui Liman si 6 km drum nemodernizat pe valea Bega în amonte.

Prima parte a drumului, si anume între Ruschita si Taul Ursului, este comuna cu traseele nr. 7 spre vîrful Pades si nr. 12 spre vîrful Rusca (pentru descriere detaliata, vezi traseul 7). A doua parte, între Taul Ursului si Luncani, coincide partial cu traseul nr. 14 (Luncani - vf. Rusca). Marcajul este rar, dar acest fapt nu impieteaza asupra orientarii, deoarece traseul urmareste tot tiinpul drumul carosabil. Din centrul localitatii Ruschita, urmam drumul în lungul vaii Pades spre amonte. Dupa 500 m tra-versam Valea Morii si lasam în urma ultimele case. La 1 km mai departe trecem pe lînga renumita cariera de marmura de la gura Pîrîului cu Raci si lucrarile miniere ale exploatarii pentru plumb si zinc. Dupa înca 2,2 km ajungem la "Monumentul turistului" de la ,,sapte Izvoare". In curînd parasim drumul forestier din valea Pades si urcam spre dreapta, pe drumul din valea Turcului (sau pîrîul Paltinului). Dupa 2,5 km de urcus lent prin padure pe serpentinele drumului, ajungem în poiana "Taul Ursului", situata în culmea principala a masivului Poiana Rusca. Aici se desparte spre stînga (vest) traseul 7 spre vîrful Pades si traseul 12 spre vîrful Rusca. Ambele trasee urmaresc culmea principala a Muntilor Poiana Rusca si sînt rnarcate cu banda rosie. Din poiana "Taul Ursului" drumul spre Luncani coboara înspre nord, în bazinul vaii Caprisoara. Prin cîteva serpentine pe culmile împadurite si afluentii din dreapta bazinului mentionat ajungem, dupa 2 km, lînga firul apei principale, putin amonte de bifurcatia superioara a vaii Caprisoara. Aici ne aflam în zona marginala a masivului de roci dolomitice si calcaroase de la Luncani, pe care-1 vom strabate în continuare pîna la capatul traseului. Urmam drumul carosabil în josul vaii. La 3 km întîlnim pe stînga noastra primul afluent mare, pîrîul Taieturii, pe care urca un drum forestier pîna sub culmea principala a masivului. Ne aflam în cotul mare al vaii din jurul vîrfului Caprisor (846 m) ale carui pante abrupte se înalta în dreapta noastra. In continuare, drumul coteste spre nord-est. Dupa ce am lasat în urma doi afluenti pe stînga noastra si un afluent mai mare pe dreapta, ajungem lînga o excavatie în tufuri calcaroase sub care se ascunde una din putinele pesteri cunoscute în Muntii Poiana Rusca - Pestera din Piatra Fetii, explorata în 1963 de st. Negrea, A. Negrea, V. Sencu, L. Botosaneanu (1965). Pestera din Piatra Fetii (vezi p. 32) este situata în versantul drept al vaii Caprisoara, sub nivelul drumului, la 3,5 km aval de valea Taieturii si 1,5 km amonte de confluenta cu valea Stîlpului, la cota 508 m. Este o pestera relativ mica (19 m lungime totala) sapata în tufuri calcaroase si dolomite rubanate. Tufurile calcaroase au fost depuse de izvoarele situate la est de pestera. Intrarea se afla între drum si vale, la 6 m deasupra apei. Are forma unei fante, lunga de 4 m si adînca de 2,5 m, si a fost sapata de apa prin eroziune laterala pe o fisura în rocile dolomitice. Pestera propriu-zisa consta dintr-o sala slab luminata si un culoar obscur, drenat de un curs de apa care vine din SE, alimentat probabil de izvoarele mentionate. Apa se pierde sub pietrele planseului pentru a reapare în vale la 9 m aval de pestera. Peretii sînt acoperiti de o crusta concretionara, în parte negricioasa din cauza continutului în argila. Plafonul, format din tuf calcaros, este ornat cu stalactite mici si rare. Pe planseu zac blocuri mari de dolomite si tufuri calcaroase. Din baza fisurii pe care se afla fanta de la intrare se dirijeaza spre vest o galerie greu accesibila care comunica cu malul riului la 3 m deasupra nivelului apei. Pestera este foarte umeda si relativ calda (12°C linga cursul de apa). La 10 m amonte, în acelasi mal al rîului, se afla o alta pestera mai mica (8 m lungime) sapata în rocile dolomitice tot prin eroziune laterala. Intrarea în aceasta pestera este inundata de apa vaii. Continuînd traseul pe drumul din valea Caprisoara, ajungem dupa 1,5 km la confluenta cu valea Stîlpului, care izvoraste de sub vîrful Rusca. Din unirea celor doua ape rezulta Bega Luncanilor. In locul de confluenta, numit de localnici ,,Intre ape", lunca vaii se largeste. Lînga drum se afla patru cabane pentru muncitorii forestieri. Drumul continua spre vest pe Bega Luncanilor. Valea este sapata adînc în roci dolomitice si curge între versantii abrupti care în nord urca spre culmea vîrful Secului (765 m) - vîrful Bîlii (783 m), iar în sud, spre creasta din vîrful Strîmbului (797 m). La 6 km aval de locul ,,între ape", ajungem în Luncani. Centrul localitatii si statia de autobuz se afla în dreptul confluentei cu valea Topla, la circa 200 m nord de biserica "suspendata" pe o mica terasa în stînga vaii. Din centrul comunei pornesc pe valea Topla trasee 6, spre vîrful Pades, si 3, spre cabana "Capriorul". De la Luncani putem ajunge usor la motelul ,,Valea lui Liman" urmînd în continuare cu autobuzul drumul spre Românesti, pe o distanta de 6 km.

"Cratere bizare" Cappadocia,Turcia(minunile naturii)

“Cratere bizare”

Formatiunea de roci vulcanice gasita in Cappadocia, Turcia, pare sa creeze aceste cratere bizare de poveste.

Noul traseu montan extrem Yueyang(China)

Noul traseul montan Yueyang (China)

Faceti cunostinta cu o armata uimitoare a Chinei de “spidermani”, care isi risca viata pentru a consturi un traseu pitoresc la 300 de metrii desupra solului. Cu nimic mai mult decat un ham de siguranta si un picior sprijinit pe piatra muntelui, muncitorii construiesc noul traseu in faleza de sute de metrii a muntelui, un traseu de numai un metru latime si fara parapet, in Yueyang, provincia Hunan. Cu betonul facut la sol si ridicat la inaltime cu ajutorul unor cabluri pe scripeti, Zhang Bin, seful echipei de constructori declara: “Muncitorii ce construiesc traseul de-a lungul falezei trebuie sa fie stabili cel putin psihologic”

Ruschita-"Taul Ursului"-Vf.Rusca(muntii Poiana Ruscai)

12. Ruschita - ,,Taul Ursului" - Vîrful Rusca 








Marcaj: cruce rosie
pina la ,,Taul Ursului" si banda rosie
de la ,,Taul Ursului" la Vîrful Rusca                                      


Distanta : 1,2 km                                                                                                                                        

Durata: 3½ ore                                                                                                                                    

Caracteristici: traseu usor, pe drum si poteci de padure. Este varianta cea mai recomandabila pentru vîrful Rusca. Diferenta de nivel: 800 m.                                                                                                            

Posibilitati de acces: din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova, 17 km drum modernizat pîna la Ruschita (autobuz).

De la Ruschita pîna la ,,Taul Ursului" traseul este comun cu acela spre vîrful Pades (vezi descrierea la traseul 7). Din centrul localitatii, urmam spre amonte drumul în lungul vaii Pades trecînd de confluenta cu Valea Morii, cu Pîrîul cu Raci, cariera de marmura si ,,Monumentul turistului" de la ,,sapte Izvoare". In dreptul pîrîului Turcului (sau valea Paltinului) parasim drumul forestier din valea Pades si urcam spre dreapta pe drumul care duce la Luncani, pîna în saua Taul Ursului. De la Ruschita la poiana de la ,,Taul Ursului" traseul este marcat rar cu semnul cruce rosie pe fond alb. In poiana ,,Taul Ursului" indicatoare fixate pe pomi precizeaza directia si marcajele spre vîrful Pades (banda rosie în directia vest, pe culmea principala - traseul 7), catre Luncani (cruce rosie în continuare spre nord pe drumul pe care am venit, traseul 13) si spre vîrful Rusca (banda rosie în directia est, pe culmea principala). Din poiana ,,Taul Ursului", traseul spre vîrful Rusca continua spre est (dreapta) 5,2 km pe marcajul banda rosie, în lungul culmii principale a Muntilor Poiana Rusca. Pe un drum pitoresc prin padure, ocolim pe la nord, pe curba de nivel, dealul Curmatura Mare (1 148 m), cunoscut si sub denumirea de Dealul Ursului. Dupa 1,8 km ajungem în saua Curmatura, situata in partea sudica a cotului mare pe care-1 descrie creasta Rusca-Pades în jurul izvoarelor vaii Caprioara, ramificatia stînga superioara a vaii Bega Luncanilor. La sud de sa izvoraste Pîrîul cu Raci Mare, la gura caruia se afla cariera de marmura de Ruschita, pe lînga care am trecut urcînd prin valea Padesului. Poteca coteste spre nord-est si urmeaza în panta lina culmea principala pentru a ajunge dupa 1 km în dreptul vîrfului Mosiuta (1238 m). De aici culmea continua spre est. Dupa 1,5 km iesim în golul alpin presarat rar cu jnepeni si ienuperi. In fata noastra se deschide vederea spre pantele line si înierbate ale vîrfului Rusca, marcat printr-o baliza mica de lemn adesea rasturnata de vînt. Din vîrf avem o privire panoramica asupra partii de vest a Muntilor Poiana Rusca, din sesul aluvial al vaii Bega, în nord, pîna în zona centrala a Carpatilor Meridionali, în sud. Pentru întoarcere, putem folosi traseul 11 spre Ruschita, traseele 12 si 13 spre Luncani sau sa ne indreptam spre cabana ,,Capriorul", peste vîrful Pades (traseele 12 + 7 + 5).

Bolovanii Moeraki,Noua Zeelanda(minunile naturii)

Bolovanii Moeraki

In lungul coastei din Noua Zeelanda, mari si sferici se afla bolovanii imprasitati pe plaja Koekohe

Traseul montan extrem Ebenalp(Elvetia)

Traseul montan Ebenalp (Elvetia)

O calatorie inapoi in timp, la pesterile preistorice Ebenalp din Wildkirchli, o experienta unica in viata atat pentru tineri cat si pentru batrani. Traseul ce incepe in statia montana Ebenalp si duce catre pesteri se parcurge in aproximativ 20 de minute.

Ruschita-Valea Morii-Poiana Manjila-Varful Rusca(muntii Poiana Ruscai)

11. Ruschita - Valea Morii - Poiana Mînjila -Vîrful Rusca                                                                                                                                                






Marcaj: cruce rosie
pîna la poiana Mînjila, banda rosie
în continuare spre vîrful Rusca                          


Distanta: 8 km                                                                                                                                            

Durata: 3 ore                                                                                                                                          

Caracteristici: traseu usor, drum forestier pe Valea Morii si potecaprin padure si gol alpin pe culme; diferenta de nivel: 800 m                                                                                                                            

Posibilitati de acces: din DN 68 sau linia C.F.R. 211, de la comuna Voislova, 17 km drum modernizat pîna la Ruschita (autobuz).

Prima parte a traseului este comuna cu trascul 10 (pentru detalii, vezi descrierea la traseul 10). Din centrul localitatii Ruschita, urmam strada principala ln sus 500 m, pîna la confluenta dintre valea Pades si Valea Morii. De aici ne angajam spre dreapta pe drumul forestier din Valea Morii marcat cu triunghi albastru si cruce rosie. Dupa 2,6km de la punctul de plecare ajungem la Valea Vulturilor, afluentul principal al Vaii Morii. Marcajul triunghi albastru paraseste aici Valea Morii, pentru a urmari traseul dificil spre vîrful Rusca prin abruptul defrisat al Pîrîului Vulturilor Mic. Urmarim spre amonte drumul forestier din Valea Morii marcat in continuare numai cu cruce rosie. Parcurgem 1,75 km între versantii foarte abrupti si împaduriti ai vaii si ajungem la al doilea afluent drept mare al Vaii Morii - pîrîul Ţiptar - care izvoraste de sub vîrful Rusca. Continuam sa urcam panta lina în lungul Vaii Morii pe drumul vechi care uneste Ruschita cu Vadu Dobrii. Dupa 1 km ne aflam în zona larga de sa dintre culminatia vîrfului Rusca în nord si a vîrfului Chiciora în sud. In toponimia locala, acest loc este cunoscut sub denumirea de "Poiana Minjila". De aici drumul vechi spre Vadu Dobrii, pe care am venit, continua drept înainte spre NE, pentru a coborî în poiana Crivina, iar marcajul cruce rosie urmareste spre sud (dreapta) o poteca si un drum de culme care dupa 1 km ajunge în vîrful Fierarului. Cotim spre stînga si urcam la inceput lent, apoi mai puternic, pe directia NV, spre dealul Cririnii si poiana Ţiptar. Din saua cu Poiana Minjila, ne ghidam dupa marcajul banda rosie care urmareste creasta principala a masivului. Puteam folosi, de asemenea, semnele rosii ale marcajului silvic (H si dunga verticala). Dupa aproximativ 800 m, iesim din padure într-o poiana alungita, care dupa înca 200 m ne scoate în golul alpin. De aici se vede culmea dealului Cririnii. Urcam spre aceasta culme si continuam drumul de creasta spre NE, peste vîrful Cririnii (1 292 m), pîna în zona plata a vîrfului Rusca, la care ajungem dupa 15 minute (800 m). Platoul înalt pe care ne aflam, acoperit cu pasune, jnepeni si ienuperi, este slab ondulat. Pozitia vîrfului o recunoastem dupa o baliza mica de lemn, adesea rasturnata din cauza vîntului puternic care matura creasta principala a masivului. Din vîrful Rusca (1 355 m) privirea cuprinde o arie larga din partea de vest a Muntilor Poiana Rusca. Inspre est vedem pîna spre Vadu Dobrii, spre vest zarim culmea principala pîna în zona Padesului, spre nord se desface bazinul de acumulare al vaii Bega, iar spre sud se contureaza vîrful Chiciora si culmile pîna spre valea Bistra, la sud de care, în zilele cu vizibilitate buna, se profileaza zona centrala înalta a Carpatilor Meridionali. De la vîrful Rusca putem sa coborîm fie spre Ruschita sau Luncani prin ,,Taul Ursului" (respectiv traseele 12, 13), fie sa parcurgem creasta principala (banda rosie) pîna la vîrful Pades si sa ne îndreptam spre cabana ,,Capriorul" (traseul 5), Nadrag (traseele 5 + 2) sau spre Luncani (traseul 6).

Traseul montan extrem Roche Veyrand,Franta

Traseu montan Roche Veyrand (Franta)

Franta, o tara recunoscuta de dependentii de adrenalina pentru numeroasele ei trasee montane speciale, aproximativ 120 la numar, variind de la trasee usoare accesibile oricui la unele dintre cele mai dificile si mai provocatoare. Roche Veyrand este cu siguranta un bun exemplu ce se incadreaza in categoria traseelor dificile. Traseul este situat in St Pierre d’Entremont, din regiunea Rhône-Alpes, care se intinde in partea de sud-est a tarii