19. Baia de Fier - cabana Pestera Muierii - vf. Ogorul - saua Florile Albe - cabana Rinca
Marcaj: triunghi albastru (vechi si rar, in curs de refacere)
Timp: 5¼-6 ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
Aceasta legatura intre doua cabane importante a fost incluBaia de Fier si Salvamont Novaci, urmeaza sa fie refacut cu plecare de la cabana Pestera Muierii, loc unde se afla si o statie I.T.A. Pina la refacerea marcajului vom descrie traseul ca nemarcat.
Pina la Baia de Fier si Pestera Muierii circula curse I.T.A. direct din Tirgu-Jiu. Plecam din centrul comunei, de la ramificatia DJ 665 (indicator rutier: spre Pestera Muierii - 2 km). Soseaua asfaltata ne scoate repede pe malul sting al Galbenului. Vedere foarte interesanta spre nord: pereti imensi de calcar, galben-rosietici, se prabusesc de la 200 m inaltime, din netezimea platourilor, deschizind intre ei o ,,poarta fermecata' spre munte. Soseaua intra direct in cheile Galbenului. La vest se vad clar treptele care duc spre iesirea din pestera (punte peste riul Galbenul). Parcurgem soseaua pina la capatul de sus al cheilor, unde valea se largeste si pantele domoale lasa loc padurilor. Imediat la stinga se desprinde peste pod o scurta ramificatie pina la cabana Pestera Muierii (585 m alt.). In afara de cladirea principala, cabana mai are si 10 casute pentru camping. Cabana se afla in imediata apropiere a intrarii in Pestera Muierii. Intrarea in pestera este permisa numai cu ghid. Vizitarea se face numai in galeria superioara, electrificata. Lungimea partii vizitabile este de circa 1 km. Durata: ½ -l ora. In pestera pot fi vazute: Galeria Electricienilor, stalactite si stalagmite ca Orga, Domul Mic, Altarul, formatii ciudate de calcita ca Valul Altarului, Candelabrul Mare, Amvonul, Stinca Insingerata, Puiul de Rechin, Meduzele. Mai departe se afla Bazinele Mari, pline cu apa, vitrina cu fosile de urs de pestera, Sala Turcului, cu formatiunile Candelabrele Mici, Domul Mare, Cadina etc. Sala Minunilor surprinde prin frumusetea coloanelor. Catre iesire mai pot fi admirate Sala cu Guano, avind pe tavan o ,,broderie de argint', Galeria Ursilor, rezervatia speologica cu fosile de Ursus spelaeus.
Din fata cabanei urcam putin pe poteca de acces la pestera. Inainte de a trece firul vilcelului pa-rasim poteca si urcam in faget. Ajungem pe creasta (810 m alt.), intr-o poiana. Timp: 25-30 minute. Din creasta pornim spre nord, pe linga liziera padurii. Curind apare din stinga poteca de pe plaiul Cernadiei, pe care vom continua urcusul. Strabatem o poienita (770 m alt.), apoi urcam pe poteca tot mai buna. Dupa circa 80 minute de la plecare ajungem intr-o sa ingusta, usor de reperat dupa un tanc stincos (865 m alt.). Pe acest sector apare si marcajul triunghi albastru. Pe stinga se afla locuri accidentate (ravenele Cernazioarei). Mai sus de stinca, muchia devine impracticabila. Pentru a continua, urmarim poteca in ocol mare spre dreapta pina intr-o poiana, la circa 890 m alt. Atentie la orientare! Ne aflam pe piciorul estic al muntelui Plesa-Cernadia. In poiana, poteca se pierde. Cautam continuarea ei in marginea de sus (vest) a poienii. Ea reapare, impreuna cu marcajul, si urca direct pina la nord de vf. Tancul Mic, in soua ingusta si impadurita (970 m alt.). Urmeaza un urcus scurt pe muchie pina in poiana Intre Mesteceni, unde poteca descrie un arc de cerc spre stinga si intra pe Platoul Ogorului. Ne aflam la 1035 m alt., in vecinatatea unui izvor. Timp: l½ -2 ore.
De aici, orientarea se simplifica. Drumul larg urca pe culme sau in apropierea ei. In prima parte, urcusul este mai domol. Trecem pe vf. Ogorul (1160 m alt.), ocolit de poteci pe ambele flancuri, si atingem saua Ogorul la izvoarele Cernadiei (stinga). Poteca urca pe marginea poienii Magura cu Frasin (stinga) si iese pe culme la nord, in saua Bizglele (1190 m alt.). In apropiere se afla o stina si un izvor. Urcam in continuare, trecind pe versantul vestic al muntelui Bizglele, la circa 1160 m alt., apoi pe culmea muntelui Burzul. Ajungem la o noua ramificatie (1340 m alt.), unde se desfac trei poteci. Cea din stinga este folositoare pentru noi. Ea se dirijeaza pe directia vest-nord-vest si urca pe versantul nord-estic al muntelui Cerbul. Vf. Cerbul si releul ramin pe stinga. Dupa o traversare prin golul muntelui Cerbul, lasind in dreapta saua si vf. Tolanul, trecem printr-o sa, depasim vf. Florile Albe (1556 m alt.) si atingem, in saua Florile Albe (la 1530 m alt.), soseaua 67 C. Timp: 4¼ -4¾ ore. Din sa urmarim descrierea traseului 18 pina la cabana Rinca (1-1¼ ora).
Sursa:scrigroup.com
Marcaj: triunghi albastru (vechi si rar, in curs de refacere)
Timp: 5¼-6 ore.
Traseu nerecomandabil iarna.
Aceasta legatura intre doua cabane importante a fost incluBaia de Fier si Salvamont Novaci, urmeaza sa fie refacut cu plecare de la cabana Pestera Muierii, loc unde se afla si o statie I.T.A. Pina la refacerea marcajului vom descrie traseul ca nemarcat.Pina la Baia de Fier si Pestera Muierii circula curse I.T.A. direct din Tirgu-Jiu. Plecam din centrul comunei, de la ramificatia DJ 665 (indicator rutier: spre Pestera Muierii - 2 km). Soseaua asfaltata ne scoate repede pe malul sting al Galbenului. Vedere foarte interesanta spre nord: pereti imensi de calcar, galben-rosietici, se prabusesc de la 200 m inaltime, din netezimea platourilor, deschizind intre ei o ,,poarta fermecata' spre munte. Soseaua intra direct in cheile Galbenului. La vest se vad clar treptele care duc spre iesirea din pestera (punte peste riul Galbenul). Parcurgem soseaua pina la capatul de sus al cheilor, unde valea se largeste si pantele domoale lasa loc padurilor. Imediat la stinga se desprinde peste pod o scurta ramificatie pina la cabana Pestera Muierii (585 m alt.). In afara de cladirea principala, cabana mai are si 10 casute pentru camping. Cabana se afla in imediata apropiere a intrarii in Pestera Muierii. Intrarea in pestera este permisa numai cu ghid. Vizitarea se face numai in galeria superioara, electrificata. Lungimea partii vizitabile este de circa 1 km. Durata: ½ -l ora. In pestera pot fi vazute: Galeria Electricienilor, stalactite si stalagmite ca Orga, Domul Mic, Altarul, formatii ciudate de calcita ca Valul Altarului, Candelabrul Mare, Amvonul, Stinca Insingerata, Puiul de Rechin, Meduzele. Mai departe se afla Bazinele Mari, pline cu apa, vitrina cu fosile de urs de pestera, Sala Turcului, cu formatiunile Candelabrele Mici, Domul Mare, Cadina etc. Sala Minunilor surprinde prin frumusetea coloanelor. Catre iesire mai pot fi admirate Sala cu Guano, avind pe tavan o ,,broderie de argint', Galeria Ursilor, rezervatia speologica cu fosile de Ursus spelaeus.
Din fata cabanei urcam putin pe poteca de acces la pestera. Inainte de a trece firul vilcelului pa-rasim poteca si urcam in faget. Ajungem pe creasta (810 m alt.), intr-o poiana. Timp: 25-30 minute. Din creasta pornim spre nord, pe linga liziera padurii. Curind apare din stinga poteca de pe plaiul Cernadiei, pe care vom continua urcusul. Strabatem o poienita (770 m alt.), apoi urcam pe poteca tot mai buna. Dupa circa 80 minute de la plecare ajungem intr-o sa ingusta, usor de reperat dupa un tanc stincos (865 m alt.). Pe acest sector apare si marcajul triunghi albastru. Pe stinga se afla locuri accidentate (ravenele Cernazioarei). Mai sus de stinca, muchia devine impracticabila. Pentru a continua, urmarim poteca in ocol mare spre dreapta pina intr-o poiana, la circa 890 m alt. Atentie la orientare! Ne aflam pe piciorul estic al muntelui Plesa-Cernadia. In poiana, poteca se pierde. Cautam continuarea ei in marginea de sus (vest) a poienii. Ea reapare, impreuna cu marcajul, si urca direct pina la nord de vf. Tancul Mic, in soua ingusta si impadurita (970 m alt.). Urmeaza un urcus scurt pe muchie pina in poiana Intre Mesteceni, unde poteca descrie un arc de cerc spre stinga si intra pe Platoul Ogorului. Ne aflam la 1035 m alt., in vecinatatea unui izvor. Timp: l½ -2 ore.
De aici, orientarea se simplifica. Drumul larg urca pe culme sau in apropierea ei. In prima parte, urcusul este mai domol. Trecem pe vf. Ogorul (1160 m alt.), ocolit de poteci pe ambele flancuri, si atingem saua Ogorul la izvoarele Cernadiei (stinga). Poteca urca pe marginea poienii Magura cu Frasin (stinga) si iese pe culme la nord, in saua Bizglele (1190 m alt.). In apropiere se afla o stina si un izvor. Urcam in continuare, trecind pe versantul vestic al muntelui Bizglele, la circa 1160 m alt., apoi pe culmea muntelui Burzul. Ajungem la o noua ramificatie (1340 m alt.), unde se desfac trei poteci. Cea din stinga este folositoare pentru noi. Ea se dirijeaza pe directia vest-nord-vest si urca pe versantul nord-estic al muntelui Cerbul. Vf. Cerbul si releul ramin pe stinga. Dupa o traversare prin golul muntelui Cerbul, lasind in dreapta saua si vf. Tolanul, trecem printr-o sa, depasim vf. Florile Albe (1556 m alt.) si atingem, in saua Florile Albe (la 1530 m alt.), soseaua 67 C. Timp: 4¼ -4¾ ore. Din sa urmarim descrierea traseului 18 pina la cabana Rinca (1-1¼ ora).
Sursa:scrigroup.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu