Prin Cheia Turenilor admirand frumusetile naturii

 Tureni — Cheia Turenilor — Izvorul Romanilor — cariera Sănduleşti — Fântânele — cabana Cheia Turzii Marcaj: triunghi albastru Distanţa: 12 km Diferenţă de nivel: 200 m Timp de parcurs: vara: 4—4½ ore; iarna: 5—6 ore Caracteristici: traseu relativ uşor, excepţie făcând oarecum sectorul suprapus Cheii Turenilor Pornim de la Complexul cooperaţiei de consum şi ne îndreptăm spre colţul sud-estic al comunei Tureni, unde râul Tur părăseşte depresiunea şi se angajează în cel mai dificil sector al său, retezând aproape la temelie stiva de calcare din partea cea mai nordică a Munţilor Trăscăului, înainte de a intra în cheie trecem peste un podeţ şi apoi pe lângă o moară. Cum pătrundem pe lângă pereţii abrupţi şi apropiaţi ai cheii, zărim în versantul stâng, desfăşurată pe două nivele, o mare carieră de gips şi alabastru. În dreptul ei apele Turului formează o marmită denumită de localnici sugestiv „Bulboana Fetelor”, iar peretele vertical din dreapta poartă numele de Colţul Câinilor. Coborând pe fundul întunecos al văii, observăm apoi în versantul stâng gura Peşterii Zânelor, situată la oarecare înălţime, iar mai jos, în versantul opus se află Peştera Feciorilor (se spune că aici se ascundeau, odinioară, tinerii de teama celor ce veneau să-i recruteze în armata imperială austriacă). Urmărim o succesiune de marmite, alungite la baza unor repezişuri şi mici cascade, dintre care cea mai mare este de circa 2 m. Traseul este destul de alunecos, datorită calcarului lustruit de apă şi din cauza umezelii, într-o mică lărgire a cheii, din dreapta coboară grăbit pârâul Ghicinghii. Coborâm alături de apele gălăgioase, sărind din piatră în piatră, fiind nevoiţi, pe alocuri, să trecem râul pe malul opus. Pereţi verticali se ridică impunători în jurul nostru, în timp ce lărgirea văii ne sugerează şi mecanismul prin care ea s-a înfăptuit, care au impus retragerea succesivă a versanţilor. În faţa noastră se înşiră variate forme de dezagregare, impunându-se un turn înalt de circa 40 m. În bună măsură acest microrelief rezidual este îngropat într-o masă de grohotiş, în cea mai mare parte a sa fixat. Desigur, natura a lucrat aici într-un ritm deosebit de dinamic, iar aspectul general al zonei degajă acel aer specific unor adevărate cataclisme. În această lume de turnuri, creste, jgheaburi, ferestruici etc. apar o serie de denumiri interesante ca Rostogolul sau Tunsul, Popa Ţiganilor, Cerceii Doamnei etc. Spre aval, cheia este mai puţin îngustă, la capătul ei râul putând fi trecut peste o punte de lemn. Părăsim lumea sălbatică a cheii, în general nu prea căutată de turişti, mai ales din cauza lipsei unor amenajări. Urcăm versantul drept, abrupt, urmărind linia de înaltă tensiune până deasupra abruptului calcaros în care este tăiat impresionantul canion a cărei privelişte generală se deschide pe măsură ce ne ridicăm deasupra lui. Străbatem, în continuare, o pădurice şi după aceea ajungem la drumul judeţean Turda — Petreştii de Jos, pe care-l urmărim o bucată, luând-o la stânga. Apoi traversăm şoseaua şi calea ferată îngustă, urmând drumul alb al carierei, pe care circulă basculante. De aici privim încolăcirile căii ferate înguste care urcă dinspre satul Sănduleşti, ce pare ascuns între dealuri, iar mai departe vedem panglica de asfalt a drumului naţional Turda—Cluj-Napoca. Dincolo de satul Copăceni, orizontul este închis de culmile domoale ale dealurilor din Câmpia Transilvaniei. Apoi, la obârşia pârâului Sănduleşti, intram în traseul marcat cu triunghi albastru, de unde pe la Fântânele ajungem la cabana Cheia Turzii.

La Turda in drumetie

 Turda — Drumul Domnilor — Cheia Turzii Marcaj: cruce roşie Distanţă: 8 km Diferenţă de nivel: 200 m Timp de parcurs: — vara: 2—2½ ore — iarna: 2½—3 ore Caracteristici: traseu uşor de parcurs, reprezentând cea mai scurtă legătură între Turda şi Cheia Turzii

Pornim tot din Piaţa Ecaterina Varga, unde pe un stâlp metalic cu săgeată indicatoare se află cele două marcaje spre Cheia Turzii (cruce albastră şi cruce roşie). De-aici o luăm pe strada Aroneanu, traversăm pasajul căii ferate înguste. Pe sub podul de beton al şoselei, ieşim în strada Cheii, unde observăm marcajul pe zidul caselor, garduri ori stâlpi. Trecem peste pârâul Pordei şi ieşim din oraş, mergând pe lângă o carieră de argilă, angajându-ne pe Drumul Domnilor. Urcăm pe o movilă, de unde putem deja privi spre Cheia Turzii — ţinta călătoriei noastre, cât şi spre zona Munţilor Trăscăului, linia dantelată a orizontului este dominată de crestele Colţilor Trăscăului. Suim uşor, având în faţă profilul Cheii Turzii, iar în dreapta cel al Cheii Turenilor. În stânga observăm apoi o casă izolată, ascunsă de un pâlc de arbori falnici, după care traseul este însoţit în stânga de o perdea de copaci rari. Traseul nostru trece pe lângă Vf. Hodiniş (445 m) pe care este bine să urcăm pentru a ne bucura de un larg tur de orizont, spre sud şi spre est — dincolo de coşurile şi cartierele oraşului Turda, pierzându-se în zare succesiunea de culmi ale Podişului Transilvaniei. De asemenea, spre nord ni se arată parţial marea carieră de la Sănduleşti, unde de fapt se termină culmea calcaroasă a Petreştilor, retezată de cele două râuri în zona cheilor amintite. O privelişte de ansamblu avem totodată şi asupra Depresiunii Turzii, suprapusă de fapt cursului inferior al Arieşului — dominat de terasele întinse, dispuse în trepte, ale acestuia. Părăsim acest vârf, marcat cu semn topografic şi urmăm traseul spre vest pe culmea monotonă dintre valea largă a Arieşului şi văiuga săpată de pârâul Pordeiului. Mergem printre ogoare, intersectând drumul de care dinspre Sănduleşti, flancat de stâlpii unei linii electrice de înaltă tensiune, pe unul din ei observând semnul marcajului cruce roşie. Imediat ajungem la parcarea de pe drumul ce vine de la Cheia, de unde ne îndreptăm spre cabana Cheia Turzii, pe la punctul numit Straja.

Mare suparare,mare!...

Extenuat de lupta pentru iesirea din criza, premierul face el insusi o criza si….
da ortul popii.
Funeralii nationale, popor, sobor, alesi, culesi, regrete eterne etc.
Pe marginea mormantului, Traian Basescu plange in hohote
smulgandu-si ultimele suvite din parul ramas. Elena Udrea, cernita
toata, jeleste telegenic si ecumenic.
Mare jale, mare!
In drum spre iesirea din cimitir, Elena Udrea se apleaca discret la
urechea lui Traian Basescu si-i sopteste plina de speranta:
-Traiane, nu-i asa ca as putea acum sa-i iau eu locul?
Traian Basescu o asigura:
-Cum sa nu, Elena, numai ca trebuie sa te grabesti pana nu astupa astia groapa.

Investitie proasta...

In contextul proiectatei reforme a invatamantului,Emil Boc viziteaza o
scoala; asista la ore, isi da cu parerea, promite etc., etc.
La sfarsitul vizitei, in fatza clasei model, directoarea, imbujorata si
mandra de onoarea facuta, ii multumeste (desigur, din inima) si ii
intreaba pe copii:
-Ei, ce-i spunem noi acum domnului premier?
Liniste apasatoare, noi si repetate indemnuri, pana cand, in sfarsit, se
ridica Bula din fundul clasei si-i zice lui Emil Boc:
-Cu zece lei va cumpar si pe dumneavoastra si pe toti ministrii din guvern!
Scandal de nedescris! Plecarea val-vartej a inaltului demnitar cu
intreaga suita , lacrimi, lesinuri didactice…
Pentru aspra pedepsire a vinovatului de catre parinti,
directoarea il insfaca de mana pe Bula si merge cu el acasa la
taica-sau, povestindu-i acestuia sinistra intamplare.
La care tatal lui Bula face o adevarata criza de nervi si, rosu de manie, exclama:
-Bine, mai nepricopsitule, pentru asta ti-am dat eu tie zece lei?! Sa-i
dai pe prostii?!

Scrisoare nerecomandata adultilor!

Draga mami si tati,

Ghidul nostru ne-a spus sa scriem acasa ca poate ati vazut la televizor inundatia si sunteti ingrijorati. Suntem bine. Apa a luat doar un cort si doi saci de dormit. Din fericire, nimeni nu s-a inecat pentru ca eram toti pe munte si il cautam pe Cristi. A, da, sun-o pe mama lui Cristi si spune-i ca totul e bine. Cristi nu poate scrie pentru ca si-a rupt mana.

Am mers si eu cu unul dintre jeep-urile Salvamont. A fost super. Nu l-am fi gasit niciodata in intunericul acela daca nu fulgera. Ghidul nostru, Victor, s-a enervat foarte tare pe Cristi pentru ca a plecat fara sa spuna nimanui.
Cristi zice ca i-a spus, dar era in timpul incendiului, asa ca probabil n-a auzit. Stiai ca daca pui benzina pe foc, canistra o sa explodeze?
Lemnul ud nu ardea, dar unul dintre corturi, da. Si hainele noastre la fel.

Danut o sa arate ciudat pana ii creste parul la loc. Ne intoarcem acasa sambata daca Victor reuseste sa repare masina. Nu a fost vina lui. Franele mergeau bine cand am plecat. Victor spune ca, cu o masina atat
de veche, ceva se strica mereu. probabil de asta nu are asigurare. Mie mi se pare o masina misto. Nu se supara daca i-o murdarim, si cand e cald, ne lasa sa stam pe capota ca sa ne mai racorim. Se face destul de cald, cu 13 oameni intr-o masina. Ne lasa sa stam si in portbagaj pana l-a oprit un politist.

Ghidul nostru e misto.
Il invata pe Tudorel sa conduca masina pe drumurile de munte, unde nu e trafic. Tot ce vedem pe aici sunt camioane cu busteni. Dimineata asta, toti tipii sareau in lac de pe stanci. Pe mine nu m-a lasat, pentru ca
nu stiu sa inot, iar Cristi avea mana rupta, asa ca ne-a lasat sa mergem cu barca. A fost super. Se pot vedea sub apa copacii rupti de inundatie.

Victor nu e un scortos ca ceilalti ghizi pe care ii stiu. Ne-a lasat sa mergem fara veste de salvare. Trebuie sa petreaca mult timp lucrand la masina, asa ca incercam sa nu-i facem probleme.
Ghici ce! Am primit toti insigne pentru ca am trecut cursul de prim ajutor. Cand Danut si-a taiat mana cu
toporul, am invatat sa coasem vene. Marius si eu am vomitat, dar ghidul nostru zice ca era de la puiul stricat. Ne-a mai spus ca mancarea din inchisoare era si mai rea. Ma bucur ca a iesit de acolo. Zice ca acum a invatat cum sa faca lucrurile cum trebuie.

Apropo, ce e un pedofil?
Trebuie sa plec acum. Mergem in oras sa ne trimitem scrisorile si sa cumparam vaselina. Nu va faceti griji. Suntem bine.

Cu dragoste,
Al vostru Mihai

Drumet pe dealurile Borzestilor(Trascau)

Cabana Buru — Dealul Borzeşti — cabana Cheia Turzii

Marcaj: triunghi roşu Distanţa: 11,5 km Diferenţa de nivel: 400 m Timp de parcurs; 4—5 ore Caracteristici: traseu nerecomandabil iarna

De la cabana Buru, aflată la 2 km aval de satul omonim, în defileul Arieşului (la 370 m altitudine), ne desprindem din traseul (rutier) 28, după ce urmărim şoseaua naţională până la gura văii Borzeştilor. Aici începem urcuşul unei coaste abrupte, pătrunzând brusc în defileul săpat de pârâu până la vărsare. Sectorul, suprapus peste o zonă împădurită, este bine marcat. Apa curge vijelios prin repezişuri şi mici cascade până la 3 m înălţime. Defileul este destul de sinuos, iar din loc în loc zărim mici afluenţi ce coboară grăbiţi de pe versanţii abrupţi.
La ieşirea din acest sector îngust al văii, în locul denumit Gura Jigăului, se află o moară, iar în apropiere o stână. O ramificaţie a potecii o ia la stânga, în direcţia unei case ce se află ceva mai sus. Pârâul Borzeştilor curge aici pe un pat calcaros, înconjurând un bot de deal. Marcajul apare pe scoarţa arborilor, însă drumeagul ne conduce sigur prin păienjenişul pădurii de foioase, din care ieşim către partea înaltă a Dealului Borzeşti (712 m). Suim pieptiş printr-o împărăţie a lapiezurilor, din punctul culminant putem să admirăm priveliştile ce se deschid spre satele Petreştii de Sus şi Borzeşti, legate Intre ele de panglica albă a şoselei pietruite, ce urcă printre ogoare.
În continuare, drumeagul merge pe la poala unei păduri, în care se afundă apoi pentru scurtă vreme, unde trecem pe sub linia de înaltă tensiune. Marcajul ne duce mai departe către partea superioară a platoului calcaros, unde peisajul este dominat de nesfârşite câmpuri de lapiezuri, printre cele mai reprezentative din Munţii Trăscăului Dincolo de Dumbrava, poteca intră în pădurea din zona numită sugestiv Coastele Muntelui, unde întâlneşte traseul ce vine de la Corneşti, în punctul respectiv, pe un indicator citim că de la cabana Buru am parcurs 8 km şi până la Cheia Turzii mai avem, doar 3,5 km, iar spre Corneşti prin Ciucaş sunt 5 km. Apoi dăm de un luminiş cu teren mlăştinos, în micile ochiuri de apă reflectându-se abrupturile calcaroase. După puţin timp ajungem la Izvor Popii, unde ne putem astâmpăra setea, dincolo de care urmărim baza peretelui greu accesibil din stânga noastră, ce marchează marginea estică a Culmii Petreştilor. Secvenţa respectivă ne oferă şansa să admirăm zona de vărsare a Hăşdatelor în Arieş, cu terasele tede ale acestuia, în lungul uneia dintre ele alegând drumul asfaltat. Orizontul este închis de culmile calcaroase ale Colţilor Trăscăului şi Bedeleului, cu profilurile, lor impozante.
După Vf. Vânătă (722 m) care ne-a prilejuit minunatul tur de orizont, poteca pătrunde din nou în pădure, după care ajungem la bifurcaţia de la Urcuşul Domol, unde un alt indicator ne informează că până la cabana Cheia Turzii nu mai avem decât l km (½ oră), iar de la cabana Buru am parcurs 10,5 km (4 ore). Lăsăm poteca marcată cu punct roşu la stânga şi coborâm printr-o pădure de amestec (pin, fag şi gorun), până ajungem la podul peste Hăşdate, loc de încrucişare a traseelor din zonă. Trecem podul metalic (în apropiere, cu ani în urmă, exista o moară de apă), de unde ne aruncăm o privire spre abrupturile grandioase din zona Cheii Turzii şi, după un mic urcuş, ajungem în spatele cabanei ce poartă numele acestui vestit monument al naturii.

La pas spre cascada si lacul Ciucas(Trascau)

Corneşti – cascada şi lacul Ciucaş— cabana Cheia Turzii

Marcaj: triunghi galben Distanţa: 75 km Diferenţa de nivel: 200 m Timp de parcurs Vara: 3—3½ ore; iarna: 4—4½ ore Caracteristici: traseu cu numeroase mici urcuşuri şi coborâşuri pe versantul drept al Defileului Hăşdatelor
Traseul nostru începe de la Corneşti, din centrul, satului, de: unde putem Urma două variante. Prima, spre nord, până dăm de rambleul căii ferate, unde o luăm spre stânga în lungul acesteia până la podul peste Arieş şi a doua, urmând spre Moldoveneşti, ieşim din sat şi ne abatem după aceea la dreapta spre respectivul pod, care ne ajută s[ trecem pe malul opus al râului. Mergem circa l km alături de apele Arieşului, până la gura văii Hăşdatelor, unde observăm frumosul con de dejecţie depus de râu în zona de confluenţă, devenit o piedică în calea apelor sale, nevoite actualmente să curgă pe sub aripa stângă a acestuia. În continuare, traseul ne conduce de-a lungul defileului săpat de Hăşdate, cu porţiuni foarte înguste şi cu un ridicat grad de meandrare.
Este interesant faptul că râul Hăşdate, după ieşirea din Cheia Turzii, ar fi putut să-şi croiască un drum mult mai scurt şi mai lesnicios spre Arieş, în direcţia satului Cheia. Jocul naturii a făcut însă ca el să-şi creeze o vale mult mai complicată, care ajunge să întâlnească pe cea a colectorului, Undeva cu 4 km amonte. În lungul acestui defileu ne atrag atenţia versanţii abrupţi, cu microrelieful specific dat de ofiolitele în care este sculptat. În acelaşi timp, râul prezintă o mare cădere de pantă, cu numeroase rupturi, exprimate prin repezişuri şi cascade, la baza cărora se dezvoltă superbe marmite torenţiale, de formă circulară, dar mai ales alungită. Deşi râul curge în acest sector la altitudini foarte coborâte (sub 400 m), aspectul albiei minore, în care abundă bolovănişurile, îi imprimă caractere specifice cursurilor din regiunile montane veritabile.
Ne afundăm tot mai mult în inima muntelui, ca după mai bine de 1 km să întâlnim cascada Ciucaş, cu cădere de 5 m, la baza căreia, într-o marmită tipică, apa care bălteşte, să formeze un adevărat lac — lacul Ciucaş. Pe timp de vară, când apele râului sunt scăzute şi calde, putem sa ne aventurăm în continuare în lungul defileului, mergând spre amonte până la cabana Cheia Turzii Deşi această variantă este nemarcată, este uşor de abordat, urmărind cursul extrem de sinuos al râului, pe care suntem nevoiţi să-l traversăm de nenumărate ori.
Pentru a ne continua traseul nostru ne întoarcem, însă, până la vărsarea pârâului Arinului în Hăşdate, urcând apoi pe acest afluent până dăm de un jalon cu două săgeţi indicatoare, una cu bandă galbenă în susul pârâului şi alta cu triunghi galben spre satul Corneşti şi în sens opus spre cabana Cheia Turzii. Noi urmăm ultima variantă, suind pieptiş versantul abrupt din stânga pârâului, până într-un punct dominant, de unde se deschide o privelişte parţială asupra defileului, inclusiv a cascadei şi lacului Ciucaş. De-aici mergând spre nord, trecem un vâlcel sec, dăm de o coastă golaşă şi coborâm în valea pârâului Fântâna lui Aron. Apoi intrăm în pădure, mergem pe malul drept al pârâului, o luăm spre nord şi ajungem pe culmea Ciuma Goală, mâncată de numeroase ravene şi ogaşe. Ajungem în valea pârâului Lupului, urcăm pe Vânătă, de unde ne lăsăm pe o pantă lină prin pădure până la malul pârâului Feredeului. Mai departe, o potecuţă bătătorită ne conduce peste o văiugă, urcă apoi prin pădure, unde vedem marcajul aplicat pe arbori. Dintr-o poiană ne lăsăm spre Hăşdate, la care ajungem lângă un podeţ, în continuare urmărind malul drept al pârâului până la podul metalic de la intrarea în Cheia Turzii.
O altă variantă, de sus de la liziera pădurii Mischiului, unde se află un indicator (spre Corneşti prin Ciucaş 9,5 km — 3—3l/2 ore; spre Corneşti prin Izvoru Popii 12 km; spre Culmea Mănăstirii 2 ore), coboară direct spre Hăşdate lângă vechea moară şi trece râul pe o punte improvizată, de unde urcând puţin ieşim în şoseaua care vine de la Cheia spre cabană

Fara chestii rasuflate...

Se fac pregatiri pentru un congres al pescarilor.
Presedintele:
- Trebuie sa evitam situatia din anii precedenti, cind, la masa festiva, dupa vodca si palinca, s-a inceput cu chestii rasuflate de genul: “am prins o stiuca atata, am prins un caras atata, de 50 cm, de 70 cm, de 3 la 7 kg, etc”; sunt chestii jenante. Astept propuneri in acest sens. Unul propune sa se dea angajamente scrise; seful spune ca asta s-a mai facut si nu s-a respectat, etc.
Un alt tip zice:
- Domnilor, sunt chestii ce nu pot fi controlate, la un paharut omul uita de toate angajamentele. Eu as sugera sa folosim niste catuse, fiecare sa avem pe tot timpul mesei catuse la maini si astfel nu se mai poate arata ca a prins unul atata sau atata. Se accepta varianta ca fiind cea mai sigura. Au loc lucrarile si se ajunge la masa festiva: gustari, vodca, masline, mamaliguta, palinca
Presedintele tocmai vorbea:
- Am filat, am intins, a muscat, am inceput sa-l trag, l-am adus la mal, am luat minciogul si l-am scos afara. Era… era… (vizibil jenat de catuse, arata cu mainile departate, facute caus), avea un ochi uite atita de mare!

Cum se prinde peste...

Un pescar parasit de noroc, in drum catre casa, trecu pe langa hala de peste.
-Ia arunca-mi si mie vreo 4 crapi, asa mai frumusei! spuse acesta vanzatorului.
-Pentru ce sa vi-i arunc domnule?
-Tu ii arunci, eu ii prind. Ca sa ii pot spune neveste-mi ca i-am prins. N-oi fi eu mare pescar, dar mincinos nu vreau sa fiu…

La Manastirea Ramet pe un traseu rar utilizat

Cabana Sloboda – Râmeţ – Mănăstirea Rîmeţ

Marcaj: punct roşu; lungime: 14 km; diferenţă de nivel: 550m; timp de mers: 4,5-5 ore.

Acest traseu, în forma actuală, este destul de rar utilizat, dar, cu terminarea construcţiei drumului ce urcă de la Mănăstirea Râmeţ până în centrul comunal Râmeţ, aflat pe DJ107J la km 20, şi marcarea unei bucle de drum ce urcă pe Vârful Pleşii, la cota 1250m, va antrena mai mulţi amatori de drumeţie pe acest traseu. Din Aiud până la cabana Sloboda există drum asfaltat (10,5 km). Traseul marcat nr.14 începe chiar de lângă cabană şi urcă, când pe drumul judeţean, când tăind serpentinele acestuia sau mergând paralel prin pădure. Marcajul este anemic, dar existenţa drumului destul de intens circulat nu pune probleme de orientare. După ce am parcurs 6 km prin pădure, ieşim în gol şi, la scurt timp, ajungem pe o movilă mai pronunţată, de unde putem privi minunatul peisaj înconjurător, care începe cu Pleaşa Râmeţului şi stâncăria Cheilor Râmeţului, a mănăstirii, Faţa Pietrii etc, coastele cu casele moţeşti, ţuguiate etc.
Continuăm drumul în direcţia releului TV, de unde o potecă, urmărind şirul de stâlpi de curent, ne ghidează la escaladarea Vârfului Pleaşa Râmeţului, punct dominant al zonei ce conferă un peisaj de excepţie. Marcajul rămâne pe şosea, trece pe lângă un izvor carstic cu debit bogat, şi, în scurt timp, ajunge la clădirile Consiliului Comunal Râmeţ, la magazinul alimentar, şcoala cu internat pentru copiii din zonă şi altele. Marcajul coboară în spatele Consiliului spre Valea Mănăstirii, şi trece printre gospodăriile răzleţe ale cătunului Râmeţ; după biserică, drumeagul face serpentine pentru uşurarea coborârii şi urcării abruptului, apoi se intersectează cu noul drum relativ modernizat, ce asigură circulaţia auto între Mănăstirea Râmeţ şi drumul judeţean.
Coborârea durează o jumătate de oră şi se sfârşeşte în vale, la gardul mănăstirii. O mică punte ne ajută să traversăm valea şi suntem pe drumul (asfaltat până la mănăstire) care ne duce în sus, printre casele cătunului Şureni, la Cheile Râmeţului (4 km), iar în jos, prin Stremţ, la Teiuş. La cabana Cheile Râmeţului se poate ajunge urcând 800m pe lângă vale, pe malul drept, pe drum auto, iar pe malul stâng pe drum de picior. Valea şi drumul trec prin scurta Cheie a Mănăstirii, ce s-a format prin tăierea de către pârâul Râmeţ a crestei de calcar care culminează în Vârful Pleaşa Rîmeţului şi Vârful Prisaca Geoagiului. Ajunşi la cabană, ne putem caza, fie în camere, fie în căsuţe de lemn sau în camping cu corturi proprii.

Ursul si iepurasul...

Ursul şi iepuraşul, la pescuit, reuşesc să prindă un peştişor de aur. - Aruncaţi-mă înapoi în apă şi o să vă îndeplinesc trei dorinţe. Cei doi se învoiră şi ursul îşi puse prima dorinţă: - Vreau mai multe ursoaice! - Şi eu vreau un Mercedes! Sări şi iepuraşul. - A doua dorinţă? Întreba peştişorul. - Şi mai multe ursoaice. - Mercedesul să meargă fără benzină. - Şi ultima dorinţă? - Vreau şi mai multe ursoaice! - Şi eu vreau ca ursul să devină impotent!

Asa da examen...

Examen in anul II de facultate.
Profesorul sta cu fata la geam - studentii copiaza pe rupte.
Cand profesorul se intoarce cu fata la studenti, acestia copiaza in continuare.
Cand profesorul bate cu pixul in masa, studentii se prefac ca scriu de zor.
Examen in ultimul an de facultate.
Profesorul sta cu fata la geam - studentii copiaza pe rupte.
Cand profesorul se intoarce cu fata la studenti, acestia continua cu copiatul.
Cand un student din ultimele randuri bate cu pixul in masa, profesorul se intoarce cu fata la geam.

La Cheile Valisoarei cu cortul(Trascasu)

Sălciua – La Şipote – Poarta Zmeilor – Cheile Vălişoarei

Marcaj: cruce roşie; lungime: 14 km; diferenţă de nivel: 760m; timp de mers: 6-7 ore.
Marcajul începe de la puntea suspendată peste Arieş, la est de comuna Sălciua împreună cu marcajul cruce albastră ce duce la peştera Huda lui Păpară, dar după numai 25 de metri marcajele se despart, la prima bifurcaţie a drumului. Crucea albastră urcă pe vale în sus, spre Huda lui Păpară, iar crucea roşie coboară spre Valea Morilor, spre est, între case. După ce am trecut pârâul pe o punte, urcăm pe o coastă şi ieşim deasupra caselor. În faţa noastră apar în toată splendoarea lor creasta şi pereţii calcaroşi ai Bedeleului. Drumul marcat ne conduce prin fâneţe şi fâşii de pădure, paralel cu Valea Arieşului; după circa 20 de minute, ieşind din pădurea de fag, pe o coastă înierbată unde poteca coteşte spre stânga, urcă şi pe urmă intră din nou în pădure. După numai 150m ajungem într-o poiană aflată pe o terasă relativ îngustă (30×100m), cu două izbucuri carstice.
Suntem pe balconul „Şipotelor”, un loc de campare agreat, unde se intersectează cu traseul nostru traseul nr.15 (triunghi roşu). Pâraiele pornite din cele două izbucuri apropiate, după un curs de numai 30-40m, cad în cascade de 7-8m. Traseul urcă uşor în pădure, paralel cu baza pereţilor stâncoşi, aproape 1 km, după care începe un urcuş abrupt, în serpentine. Diferenţa de nivel de învins este de aproape 400m, pentru care avem nevoie de 60-70 de minute şi ajungem pe un promontoriu cu privelişte minunată asupra Văii Arieşului şi asupra versantului opus, cu imaginea Scăriţei-Belioarei.
De aici, marcajul coboară abrupt în pădure, circa 200m, de unde o derivaţie cu semnul peşterii ne conduce la portalul aspectuos (gotic) al peşterii Poarta Zmeilor. Intrarea peşterii propriu-zise se află la 20m de acest portal. Galeria de intrare este foarte joasă, dar după circa 15m galeria devine înaltă şi lată. Peştera este deja săracă în formaţiuni, în urma amintirilor luate de vizitatori necivilizaţi, având doar câteva formaţiuni de scurgere stalagmitice pe o parte a pereţilor. După vizitarea peşterii, sau măcar a portalului, urmând marcajul, de la punctul de deviere, după 400m în direcţia generală nord, mergând aproape pe curbă de nivel, ajungem într-o poiană, de unde cotim spre dreapta (spre est). Marcajul ne conduce printre doline şi poieniţe, pe platoul Bedeleului, aici împădurit, la început urcând uşor, apoi coborând, până la o căsuţă de piatră, pe lizieră. Am ajuns la acea vale largă pe care urcă traseul nr.9. Pe firul văii, traseul nostru urcă împreună cu traseele 9 şi 11 (bandă roşie şi bandă albastră) circa 500m, până la un izvor.
De aici, urcă pe sud-est până pe o creastă, după care începe să coboare spre valea Pietrii. Traseul, pe această porţiune până la intrarea în pădure, deocamdată nu este marcat. Pe dreapta drumului, marcajul coboară în pădure, unde firul văii este adânc săpat; acolo se găsesc două cascade mici (4-5m), dar aspectuoase. După 1,5 km, drumul iese din pădure; aici versantul stâng este brăzdat de muchi stâncoase. Continuând drumul pe malul pârâului, pe un teren deschis, după ceva mai mult de 1 km, ajungem în satul Izvoarele. Părăsind satul, la 1,5 km atingem drumul asfaltat Buru-Aiud, pe care, mergând spre sud (spre dreapta), la 1 km, urmează satul Vălişoara, iar după 3 km ajungem la popasul turistic „Cheile Vălişoarei”, care este capătul traseului. Frumoasa cheie mai este cunoscută şi sub numele de Cheile Poienii sau Cheile Aiudului.

Geos si farfuriile zburatoare

La 7 aprilie 1997, orele 8, satelitul american, Geos-9 comunica Terrei o fotografie a unui foarte mare obiect anormal aflat deasupra Alaskai. O jumatate de ora mai tarziu, alta imagine arata ca obiectul care se deplasa catre sud, se gasea la vest de coasta de nord a Vancouver Island.
Fotografia arata deasemenea un obiect anormal de aceiasi marime deasupra Pacificului, la aproximativ 80 km vest de San Francisco. La orele 9, Geos-9 a comunicat o a treia imagine aratand ca obiectul aflat deasupra orasului San Francisco disparuse, in timp ce primul obiect se intorsese deasupra Alaskai. Cele doua obiecte aveau o marime de 40 km.
La orele 11, o a patra imagine transmisa de Geos-9 inregistra un nou obiect pe jumatate mare fata de cele doua, care stationau deasupra Colorado. La orele 14, FBI-ul a lansat o alerta generala, vorbind de o amenintare potentiala la centrul NORAD de al Cheyenne Mountain. Generalul maior Jifb Grime a precizat ca nu era nici o amenintare asupra orasului apropiat Colorado Springs.
Masurile de securitate au fost luate. Aceasta remarca a suscitat insa vii intrebari. Daca nu exista nici un fel de amenintare, de ce trebuie protejata o baza? De cine? Conform unei depese a agentiei Reuters, purtatorul de cuvant al NORAD, Frankie Webster, a refuzat orice fel de discutie, asupra naturii masurilor de securitate. Mai tarziu a urmat un val de anomalii datorate unei deficiente a programului de satelit.
Daca imaginile nu au fost decat o simpla deficienta tehnica, atunci de ce s-a dat alarma generala in tot sectorul Cheyenne Mountain? Raspunsul a fost: procedura automatica de securitate, radarele NORAD-ului sunt capabile de a detecta si de a identifica obiecte de marime foarte mica. Totusi, nu au fost capabile de a identifica obiecte de 40km in diametru!
Aceste radare au fost utilizate pentru a verifica imaginile satelitului Geos-9. Daca nu au detectat nimic anormal, in acest caz de ce atunci atata agitatie? Ne vine greu sa credem ca NIKAD a dat o alerta generala si a trecut la DEFCON-4 (primul nivel de alerta inaintea unei eventuale riposte nucleare) doar pentru niste paraziti informatici. Intubarea este: Ce a intrat in atmosfera noastra la 17 aprilie 1997?

Ciudateniile de pe raul Hopra

Niste fotografii au fost facute in mijlocul naturii, pe malul raului Hopra. Una dintre ele, realizata in 26 iulie 1991, la orele 17.00, era de-a dreptul senzationala, aici fiind fixate mai multe evenimente petrecute cu mult timp inainte.
In prim-plan, se puteau vedea citiva copaci cu virfurile rupte, precum si citeva obiecte si un personaj care in momentul fotografierii nu fusesera acolo: o femeie, care dormea intr-o barca pneumatica aflata la mal, si un rucsac alaturi. In mod evident, in acest loc fusese o tabara de excursionisti.
Urmatoarea fotografie, facuta 15 minute mai tirziu, a fost cu mult mai senzationala: in partea dreapta a cadrului aparea un soldat cu casca pe cap, care statea in transee. In anii razboiului, prin aceste locuri trecuse intr-adevar una dintre principalele linii de aparare.
In fotografie erau deci imortalizate evenimente petrecute cu aproape 50 de ani in urma. In anul urmator, cu aparatul lui Silanov nu au mai fost facute fotografii prea senzationale, cu exceptia a doua cadre, executate pe acelasi mal al raului Hopra.
Fusese fotografiat malul raului, dar in fotografie aparusera un cort in care se vedeau figurile a doua persoane, precum si o plasa de pescuit. In cea de-a doua fotografie, in care initial fusese de asemenea fotografiat doar malul gol al riului, apareau doi tineri, care abia se intilnisera aici.
In expeditiile ulterioare, fusese fotografiat acelasi mal pustiu al raului, si in cadre apareau din nou figurile unor persoane care poposisera mai demult in aceste locuri. Vom putea privi in trecut, chiar si in cel mai indepartat . Astfel de experimente, in care sa fie studiata memoria cimpului, au fost efectuate in locuri putin populate sau chiar pustii.
n acele locuri unde avusesera loc evenimente importante fotografiile pareau ca sunt executate din mai multe straturi, evenimentele suprapunindu-se deci unele peste altele. Intrebarea este cat de mult poate privi in trecut aparatul lui Silanov. Intr-unul din cadre, de exemplu, a aparut un tanc, utilizat in 1921, in timpul Razboiului civil din Rusia.
Silanov nu a dorit sa genereze senzatie in jurul sau si a fotografiilor sale: “Grupul nostru de cercetare va trebui sa inteleaga cit mai bine acest fenomen”, declara el. “Daca vom reusi sa invatam sa inregistram cimpul informational, cu siguranta ca vom putea privi in trecut, chiar si in cel mai indepartat.

Papagalul "transpirat"...

Un tanar cumpara o cutie de viagra. ajunge acasa, si din gresala papagalul mananca toate pastilele!
Tanarul, nestiind cum sa-l scoata din calduri, il baga in congelator… dupa cateva ore, isi aminteste si de papagal, pe care il uitase in congelator… deschide usa , si vede papagalul transpirat tot.
Tanarul, mirat… intreaba: -Ce- ai facut ma??? Cum de esti transpirat???
Papagalul: -Bey varule … tu stii cat de greu e sa cracanezi puii astia congelati??

Gangsterul Big Leroy...

New York, cartierul Bronx, zi insorita, caldura infernala. Doi indivizi
intra intr-un mic apartament, calduros si umed, tarand un tanar slabut.
In interior e Big Leroy, un negru enorm, transpirat, puturos, cu moaca
de prost dispus, o scobitoare in gura, isi curata unghiile cu o maseta.
Unu dintre indivizi zice:
- Auzi Big Leroy, seful il trimite pe asta sa-i maresti curul… Zice ca
e ca sa invete minte sa nu mai faca pe grozavul cu oameni nostri din
cartier.
Victima striga disesperata si cere iertare. Leroy nici nu clipeste, il
ignora si spune:
- Puneti-l in coltul acela, ma ocup eu de puiul asta de catea imediat ce
termin. Indivizii ies si tanarul se roaga:
- Domnule Leroy, va rog, nu-mi faceti asta, dati-mi drumul, eu n-am sa
povestesc la nimeni ca m-ati lasat sa plec fara sa fiu pedepsit…
Leroy tuna:
- Taci bai, si stai cumintel la coltul tau!
Cinci minute dupa, se intorc indivizii cu alta victima:
- Big Leroy, sefu il trimite si pe asta sa-i tai amindoua picioarele si sa-i scoti ochii ca sa invete sa nu-l mai fure. Leroy cu voce grava:
- Lasati-l tot acolo la colt, ca ma ocup acusica.
Putin mai tarziu sosesc aceiasi indivizi, tarand a treia victima:
- Big Leroy, zice sefu ca lui asta sa-i tai putza ca sa invete sa nu se mai bage pe iubita lui. Ah, si sa-i mai tai si limba si toate degete sa nu mai aiba nici cea mai mica sansa de a se atinge de alta femeie in viata sa.
Leroy cu o voce de mormint:
- E ca si rezolvat. Pune-l linga ceilalti nemernici.
Cand tipii pleaca, prima dintre victime sopteste catre calau:
- Domnule Leroy, cu tot respectul, e doar ca sa va ajut sa evitam confuziile, eu sunt acela cu curul, sa nu uitati…

California City(USA)

 Desi este un oras care poate fi vizitat, planul original nu a fost implinit nici pe departe. Visul dezvoltatorului imobiliar Nat Mendelsohn era acela de a construi un oras care sa rivalizeze cu Los Angeles in termeni de grandoare. Ambitios, el a inceput constructia pe o bucata de 320 km patrati de teren in mijlocul Desertului Mojave si cine se uita la fotografia satelitara a orasului poate in mod eronat sa creada ca Mendelsohn si-a vazut cel putin visul cu ochii. La o privire mai atenta, se poate insa observa ca lipseste un “mic amanunt”, definitoriu pentru un oras: casele.Mendelsohn a avut aceeasi idee pe care au avut-o multi alti dezvoltatori imobiliari la vremea respectiva: cum ca el va cumpara o bucata imensa de teren si o va imparti in mii de bucati, vanzandu-le apoi familiilor interesate sa detina o proprietate si sa-si construiasca pe cont propriu o casa. Socoteala de-acasa nu s-a potrivit cu cea din targ, astfel ca 50 de ani mai tarziu, strazile tot goale au ramas. Un motiv ar fi acela ca furtunile de nisip sunt foarte frecvente in zona, dar si Mendelsohn a supraestimat foarte mult cererea. In prezent, orasul are o populatie de 14,000 de suflete si nu va deveni niciodata un al doilea L.A.

Hoinar pe cararile Trascaului(Salciua-Huda lui Papara-Cheile Rametului)

Marcaj: cruce albastră; lungime: 22 km; diferenţă de nivel: 570m; timp de mers: 7-8 ore.

Traseul porneşte de la puntea suspendată, la est de Sălciua, de unde porneşte şi traseul nr.10. Traversând Arieşul, poteca ne conduce la drumul comunal prin care trecem printre casele cătunului Valea Morilor, urmând marcajul turistic cruce albastră. Traseul nr.13 (cruce roşie) se desprinde de noi spre stânga (est) chiar la intrarea în cătun. Drumul nostru, în curs de modernizare, urcă pe Valea Morilor spre cătunul Sub Piatră (3,5 km), unde, de la construirea noii mănăstiri de maici, lângă vechea biserică datând din 1797, s-au construit numeroase case de odihnă.
Ajunşi la capătul drumului auto, în faţa noastră se înalţă portalul înalt de 35m al Hudei lui Păpară, de unde pârâul Poienii iese zgomotos. Întrucât vizitarea peşterii de 2200m lungime necesită echipament speologic şi ghid experimentat, nu dăm descrierea detaliată a peşterii, ci, după ce am revenit de sub poarta de ieşire, traversăm valea pe o punte dintr-un trunchi de copac şi regăsim marcajul, care urmează drumul de care, iar după 20 de minute ne scoate în creasta despărţitoare de Ponorul Vânătare, la o troiţă. Spre est, pe o potecă de coastă, se desprinde traseul nr.11 (bandă albastră), care va urca pe sub Vârful Prislop (versantul apusean), până la Rogoaze, platoul Bedeleului, şi va coborî în Colţeşti, prin valea Siloşului, pe sub cetate.
Dacă dorim să vizităm ponorul, unde sunt înghiţite pâraiele Valea Seacă, Valea Caselor şi Valea Poienii, ce vor ieşi din peştera Huda lui Păpară, trecem printre grajduri pe o potecă ce coboară circa 60m şi, în jumătate de oră, ajungem la peştera Dâlbina, unde pâraiele dispar. După un urcuş obositor, revenim în drumul de creastă şi urmăm marcajul cruce albastră pe drumul de care ce ocoleşte în semicerc ponorul Vânătare; acesta traversează o fâşie de pădure şi urcă lin prin Valea Poienii, printre gospodării şi agroterase, cale de 5 km, până ieşim în şoseaua de creastă (DJ107J), în cătunul Brădeşti, în faţa bisericii, la altitudinea de 985m. Marcajul traversează şoseaua şi începe coborârea spre Cheia, pe valea Brădeştilor, pe un drumeag, apoi pe o potecă care traversează o pădure de fag. După un sfert de oră, ajungem la pârâul Geogel, confluent al Văii Brădeşti, pe care îl traversăm de câteva ori până ajungem la cătunul Cheia, compus din 5-6 case, mai mult părăsite. La confluenţa văii cu Pârâul Râmeţ, valea coteşte în direcţia est-sud-est spre Cheile Râmeţului. Aici se desprinde traseul marcat nr.3 (triunghi albastru) şi urcă spre sud la Întregalde.
Traseul nr.12 (cruce albastră) continuă pe firul văii circa 1 km, înconjurat de pereţi stâncoşi, apoi poteca se sfârşeşte şi marcajul se poate urmări numai trecând prin apă circa 350-400 de m, când până la genunchi, când până la brâu. Această porţiune este cea mai dură, cea mai sălbatică parte a traseului (implicit printre traseele marcate mai cunoscute din ţară). După ce am scăpat din acest sector, la 100-150m se găseşte renumita „Poartă a Râmeţului”, înaltă de circa 5m, lată de 3m şi lungă de 8m, prin care curge pârâul Râmeţ Poarta se poate ocoli pe dreapta pe un con de grohotiş, dar poteca încă nu are loc peste tot, circa 100m ne ţinem de nişte cabluri fixate în pereţi, ca să nu fim nevoiţi a intra în apă. Din stânga apare şi marcajul triunghi albastru, care a ocolit defileul, undeva pe sus, pe stânci. În scurt timp, ajungem la un drum de căruţe, apoi la o parcare de unde începe drumul carosabil, de-a lungul căruia în ultimii ani s-au construit peste o sută de case de odihnă, între puţinele case ale cătunului Şureni. La circa 3 km de la „Poarta de Stâncă” ajungem la cabana Râmeţ. Până la mănăstirea Râmeţ mai sunt circa 1200m, unde începe drumul asfaltat spre Teiuş (22 km).

Fantoma din hotelul de pe str.Richmond(Snydersville)

Pe strada Richmond din orasul Snydersville, se gaseste un hotel particular vechi in stare foarte proasta, neocupat timp de multi ani. Un aer de mister inconjoara locurile si se povestesc istorii stranii privind aparitii frecvente vazute in acel loc si sunte neasteptate si bizare in timp ce cladirea ruinata sta sa cada. Inspectorul de politie Hamael, care a venit dintr-un alt loc al orasului pentru a asigura linistea in cartierul Victoria, in timpul unei epidemii de gripa a colegilor, nu cunostea nimic despre aceste zvonuri inspaimantatoare privind vechea casa. Astfel, aflat in patrula, a trecut prin fata ei intr-o seara. Deodata, atentia i-a fost atrasa de urlete inspaimantatoare provenind din bucatarie. Fara a ezita s-a indreptat catre acel loc pentru a vedea ce se intampla. Ceata era densa. Intrand in curtea casei, casca i-a fost de doua ori trasa de pe cap de niste liane de vita de vie care coborau pana acolo. Urletele se auzeau din ce in ce mai puternic si el nu avea nici un fel de indoiala ca ceea ce auzea erau tipetele unei femei care era pe cale de a asasinata. Casa si gradina se aflau intr-o bezna absoluta. El a incercat usa de la intrare si a gasit-o deschisa. A intrat numaidecat in bucataria abandonata, dar acum nu mai auzea decat un gemat surd. A inecrcat de cateva ori sa aprinda chibritele, insa fara succes. Casa plutea intr-o tacere de moarte. Aerul din bucatarie facea respiratia dificila si Hamael a incercat sa paraseasca cat mai repede acel loc ciudat, care ii dadea fiori de gheata.

Dr Aribert Heim-criminal nazist

In cartea sa ”Nu uitam, nu iertam. In miezul urmaririi ultimului nazist”, un colonel israelian a creat o adevarata problema, afirmand ca l-ar fi executat pe seful nazist Aribert Heim in 1982.
Unul dintre criminalii nazisti cei mai cautati pe glob, dr. Aribert Heim, se pare ca ar fi fost executat clandestin in 1982, iata ce afirma un colonel israelian, Danny Baz, in lucrarea sa autobiografica. Cartea lui a provocat deja o nemaipomenita problema in rindul “vanatorilor de nazisti” care nu credeau in spusele colonelului evreu.
Afirmatii “fanteziste” sau nu?
Centrul Wiesenthal a considerat ca spusele colonelului Baz nu pot fi credibile si Serge Klarsfeld a spus ca ele sunt “fanteziste”. Acesta este fondatorul Asociatiei fiilor si fiicelor deportatilor evrei din Franta. Conform directorului de la antena israeliena a Centrului Simon Wiesenthal, care se ocupa cu cercetarea nazistilor, Ephraim Zurff, afirmatiile nu pot fi decit false deoarece ar fi fost gasita o scrisoare autentificata de Aribert Him (datata in 1986) ”Danny Baz a facut deja afirmatii in presa israeliana acum cinci ani, sustinand ca grupul sau a executat 25 de nazisti pe continentul american, fara a furniza numele nici unuia din acesti criminali nici cel mai mic element pentru a confirma spusele sale”, a declarat el.
Nu exista probe
In carte sa, Danny Baz ne asigura ca a fost membru al unei organizatii clandestine americane, in anii 80, “Cucuveaua” care avea drept misiune de a da de urmele ultimilor nazisti refugiati pe continental american. Colonel in aviatie, specialist in operatii de comando, el afirma ca in 1982, dup ce a urmarit o urma timp de doi ani, l-a capturat pe dr. Aribert Heim in Canada, inainte de-al “judeca” si executa pe insula Santa Catalina, in largul coastei californiene. Dar povestea sa nu cuprinde, din pacate, nicio proba tangibila pentru a le oferi opiniei publice internationale. “Cucuveaua” l-ar fi gasit pe nazist si l-ar fi “judecat”, insa totul pluteste in mister.“Calaul de la Mauthausen”
Botezat “Doctorul mortii”, dr. Heim a fost un adevarat calau in lagarul de trista amintire de la Mauthausen, unde a torturat, asasinat si a facut experiente dintre cele mai atroce pe “cobaii umani”!!
Diparut dupa 1962, Aribert Heim figureaza in a doua pozitie pe lista criminalilor nazisti de razboi cei mai cautati difuzata de Centrul Simon Wiesenthal, dupa Alois Brunner, principalul asistent al lui Adolf Eichmann. Conform lui Danny Baz, “Cucuveaua”, care lucra in clandestinate si in ilegalitatea cea mai totala, a beneficiat de aportul unor personalitati de cel mai inalt grad din CIA, FBI si serviciile secrete israeliene.
In lucrarea sa, scrisa sub forma unui roman, Baz afirma ca organizatia a fost creata de un supravietuitor de la Mauthausen care isi datora averea din petrolul exploatat in Alaska. Supranumit “Barney” in cartea sa, acest om de afaceri ar fi finantat organizatia cu cel putin 6 milioane de dolari in memoria celor 6 milioane de victime ale Halocaustului.
Serge Klarsfeld, fondatorul Asociatiei fiilor si fiicelor deportatilor evrei din Franta, a codificat spusele lui Baz drept o “foarte mare fantezie” precizand ca nu a auzit “niciodata vorbindu-se de Cucuveaua”.
El considera ca Heim “a murit de moarte naturala”, ca si Alois Brunner.
Serge Klasfeld si sotia sa Beta sunt “vanatorii de nazisti” care l-au adus pe Klaus Barbie in fata justitiei franceze.
In 2005, politia din Baden-Wurtemberg a lansat un aviz de cercetare insotit de o recompensa de 130.000 de euro pentru prinderea “calaului de la Mauthausen” care se presupunea ca ar fi fugit in Chile. Anul trecut in iulie, Austria a promis o prima de 50.000 de euro oricarei persoane care va furniza informatii putand sa duca la localizarea sau capturarea lui.

Drumet pe Paraul Muntelui(Trascau)

Traseu:Rametea-Piatra Secuiului-Coltesti-Paraul Muntelui-Vidolm
Marcaj cruce albastra

Nu se recomandă parcurgerea întregului traseu deodată, ci în două etape: Rimetea – Piatra Secuiului – Colţeşti; respectiv Colţeşti – Pârâul Muntelui – Vidolm, sau mai rar invers, dinspre Vidolm, traversând muntele spre bazinul Trascăului.
Marcajul traseului începe din centrul comunei, de la jalonul instalat lângă zidul bisericii, în direcţia sud-est. Trece peste pârâu, apoi urcă treptat printre terasele agricole, ajungând la poalele Pietrei Secuiului, la Râpa Mare. Văzut de jos, drumul ce urcă pare să fie foarte greu. Poteca urcă pe o pantă accentuată şi, în unele locuri, trece peste grohotişuri. Într-o oră putem ajunge sus relativ uşor. Peisajul stâncos al urcuşului este mult mai frumos şi mai impozant decât ne-am fi aşteptat. La jumătatea drumului se află un izvor sub peretele stâncos al canionului. Înaintea şeii, cu 200m, se desprinde o potecă care urcă spre nord, către vârful Colţii Trascăului.
Poteca marcată urcă în şa la 1050m altitudine, unde se găseşte un jalon indicator şi o cruce de piatră. De aici, deapărat merită un efort suplimentar de a urca până la bornele de beton ale cotei 1129m, de unde avem o perspectivă largă asupra împrejurimilor, de o rară frumuseţe.
Reîntorşi în şa, traseul marcat continuă pe curbă de nivel circa 1 km, pe coasta ierboasă estică, după care coboară prin Valea Guşteagului (Valea Caldă), până ajungem la Coada Pietrii, după care deja încep terenurile cultivate. În continuare, drumul ne conduce în satul Colţeşti. Marcajul continuă spre stânga printre casele satului, până în centrul localităţii. Urcăm pe strada care porneşte spre nord până la capătul satului. Pe această porţiune traseul nostru este comun cu traseul nr.11, banda albastră. Acolo găsim un stâlp indicator marcând bifurcaţia traseului nr.11 spre stânga.
Traseul nostru cu cruce albastră continuă spre nord-vest, pe drum, urmând în amonte valea Pârâului Muntelui. Depăşind la stânga impozantele ruine ale cetăţii fostei familii Thoroczkai, la circa 2 km de la stâlpul indicator, coboară din dreapta un drum cu marcajul bandă roşie (traseul nr.9). Cele două marcaje continuă împreună în amonte, până la o confluenţă triplă, într-o poiană largă, de unde iar se despart: banda roşie urcă spre stânga, iar traseul nostru continuă spre nord-vest şi urcă până la şaua dintre Ardaşcheia şi Vârful Ugerului (Colţul Roşu). Din şa pornesc două marcaje: spre stânga, o potecă marcată cu punct roşu urcă pe Vârful Ugerului (1285m), de unde avem o privelişte extraordinară asupra Văii Arieşului şi asupra versantului sudic al Munţilor Gilăului, cu amfiteatrul stâncos al Scăriţei-Belioara.
O altă potecă din şa o ia spre nord-est, cu marcajul punct albastru, spre Rimetea, ocolind spre nord creasta Ardaşcheii. Marcajul cruce albastră continuă spre nord, coborând pe o vale largă spre Vidolm, unde putem ajunge într-o oră şi jumătate. Marcajul se termină la podul peste Arieş, ajungând pe şoseaua DN75.

Triton City(Japonia)

Este indraznetul proiect conceput in anii ‘60 de Buckminster Fuller, om de stiinta, ecologist, filosof si vizionar. Formata din unitati tetrahedrice intercorelabile, cu o capacitate de 5.000 de locuitori fiecare, utopia plutitoare Triton City ar fi trebuit sa fie initial instalata in golful Tokyo. Investitorul japonez a murit insa in 1966, dar in mod surprinzator, Departamentul pentru Dezvoltare Urbana al Statelor Unite l-a angajat pe Fuller sa continue proiectulIn prima faza, conceptul prevedea constructia unei piramide ciclopice denumite Tetra City, in masura sa adaposteasca in interior, in apartamente cu vedere la mare, 300.000 de familii. “Potrivit calculelor, un oras tetraedric cu circa un milion de locuitori in apartamente de 200 mp este din punct de vedere tehnologic si economic realizabil”, scria Fuller la vremea respectiva. Triton City trebuia sa fie doar modului de baza al unei structuri usor de marit, care sa poata gazdui milioane de oameni fara sa-si schimbe forma, prin elemente adaugate pe cele patru suprafete in mod simetric. Proiectul n-a fost niciodata pus in practica, exista doar altele inspirate de acesta, precum insula artificila Kansai, dar paleste in comparatie cu conceptul initial al lui Fuller

Calendarul pescarului(momeli)-Decembrie

Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.

* Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi;
* Bibanul – cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si
* rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
* Carasul – la copca rar, cu libelule, viermusi;
* Cleanul – la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine;
* Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
* Scobarul- in zilele insorite de decembrie puteti avea parte de partide foarte frumoase de pescuit. Poate fi prins in aceasta perioada cu intestine de gaina sau bucatele de ficat;
* Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent.

La mare in decembrie pot fi prinsi guvizi.
Sursa:”pescarul hoinar.com”

Calendarul pescarului(momeli)-Noiembrie

In luna noiembrie avem cele mai slabe rezultate la pescuit comparate cu tot restul anului. Totusi, in luna noiembrie sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
* Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
* Bibanul – in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
* Cleanul si mreana – la fund cu rama alba;
* Scobarul – ca in octombrie;
* Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.
* Crap – foarte rar mai maninca ceva in luna noiembrie si daca o face, poate fi prins numai cu momeli cu valori energetice mari. Ramele de gunoi groase pot fi bune.
La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.
Sursa:”pescarulhoinar.com”

Fantoma de la opera

Un grup de studenti care foloseau o cladire veche de 120 de ani pentru repetitii teatrale a fost martorul unui eveniment paranormal. Ei cred ca acest loc este bantuit de fantome. In urma cu un an, la putin timp dupa ce studentii au inceput sa faca repetitii in opera din Scott au auzit zgomote bizare, lumini care stingeau fara motiv si obiecte care se deplasau dintr-un loc in altul. Un tanar a afirmat ca a zarit fata unui barbat barbos. Judy Cowling, cea care poseda cadirea si spera sa o renoveze, nu crede ca este bantuita: sunt foarte sceptica, a declarat ea. Pentru a-si demonstra punctul de vedere ea s-a decis sa tereaca o seara cu studentii in aceasta caldire veche, care a fost construita in 1884 intr-un oras care se gasete intr-un oras la aproximativ 100 km nord est de Indianapolis. In acea noapte pe cand intra intr-o camera Judi a auzit cum o usa se inchide brusc in urma sa, impiedicand-o sa iasa din incapere. Putin mai trziu zvonurile ca edificiul era bantuit s-au raspandit si la fata locului a ajuns o echipa de vantori de fantome din Indiana. Dupa ce si-au instalat echipamentele, in cladire au verificat schimbarile de campuri electromagnetice, care, in opinia lor, puteau indica prezenta spectrelor. De asemenea au facut fotografii pentru a incerca sa captureze imagini invizibile ochiului uman, dar nu a fost vazuta nici o fantoma.

Cesare Lombroso-Paranormal

Cesare Lombroso (1836-1909)
Profesor de psihiatrie la Universitatea din Torino, Lombroso isi castigase deja o reputatie internationala ca fondator al criminologiei, cand in 1888 va declara sarcastic ca in conditiile in care atat de multi oameni sunt interesati de acest domeniu, el si prietenii lui ar putea fi considerati ridicoli pentru dispretul lor fata de spiritualism. Cativa ani mai tarziu, acceptand si el cu greu provocarea de a o testa pe Eusapia Palladino, a fost nevoit sa-si admita greseala. Ii era rusine, va scrie el, ca s-a opus “cu atata tenacitate posibilitatii asa-numitelor fapte spiritiste”. “Dar faptele exista, si ma laud ca sunt un sclav al faptelor”, va preciza autorul cartii „After Death, What?”, publicata in anul mortii.

Sir Arthur Conan Doyle-Paranormal

Sir Arthur Conan Doyle (1858-1930)

Celebrul romancier britanic, parintele lui Sherlock Holmes, a studiat medicina la Universitatea din Edinburgh si dupa absolvire s-a angajat ca doctor pe un vas care se indrepta spre coasta Africii de Vest. In 1882 isi va deschide un cabinet la Plymouth, trei ani mai tarziu isi va lua si doctoratul, dar intrucat ducea lipsa de pacienti, isi umplea timpul dintre doua consultatii scriind povestiri. Inca din 1918, in The New Revelation, Conan Doyle descrie cum a fost la inceput foarte sceptic in privinta fenomenelor metapsihice, dar a fost treptat “convertit” (in perioada primului Razboi Mondial va ajunge sa le considere “ceva cu adevarat cutremurator, o strapungere a zidurilor dintre doua lumi”. Entuziast, aproape lipsit de discernamant in aprecierile sale despre ceea ce credea a fi adevarul spiritual, a fost o sursa constanta de ingrijorare pentru SPR, din care a “demisionat” putin inainte de a muri, pe motiv ca asociatia e condusa de sceptici.

Pe cararile Cheilor Rametului

Râmetea – Platoul Bedeleu – Cheile Râmeţului

Marcaj: bandă roşie; lungime: 27,6 km; diferenţa de nivel: 950m; timp de mers:8-9 ore
Traseul nr.9 marcaj bandă roşie soseşte pe teritoriul judeţului Alba din direcţia Cheile Turzii – Moldoveneşti, coborând de pe Piatra Secuiului pe pârâul Cetăţii şi intră în comuna Rimetea pe latura nordică, ajungând pe şoseaua DJ107M, ce vine dinspre Buru. Pe strada principală, marcajul ajunge în centrul civic, unde un panou îndrumă spre ieşirea de la izvoarele cu bazine, spre Vârful Păcii. Ieşind din Rimetea, urcăm spre pădurea care înconjoară creasta calcaroasă al cărei vârf (Ardaşcheia, 1259m) direcţionează drumul nostru; urcăm la izvorul Rîmetea şi, pe curba de nivel, ajungem într-o jumătate de oră într-o şa de unde drumul marcat coboară în valea Pârâul Muntelui, spre sud (vechiul drum urcă spre piciorul stâncos al Ardaşcheii, cu anumite dificultăţi, atât la urcare, cât şi la coborâre), unde pe drumul din vale întâlnim marcajul cruce albastră (traseul nr.10), ce vine din Colţeşti şi merge spre Vidolm; cele două trasee merg împreună, pe vale în sus, circa 660m, până într-o poiană mare la confluenţa cu 3 vâlcele cu apă. Traseul cu crucea albastră coteşte spre dreapta, nord-vest, urcând spre şaua dintre Ardaşheia şi Vârful Ugerului. Banda roşie coteşte spre sud-vest pe drumul cel mai umblat şi intră în pădure ocolind dealul Merilor Mici (1206m).
După 40-45 minute de mers destul de obositor, ajungem într-o şa de unde se deschide sub noi Valea Siloşului, la al cărui izvor ajungem cotind la dreapta din şa, pe curba de nivel. Aici se întâlnesc cele două trasee marcate: banda roşie şi banda albastră (traseul nr.11). drumeagul urcă circa 300m până în şaua dintre Vârful Cornului şi Dealul Cireşului (1155m), de unde coborâm spre apus printr-o vâlcea lată de circa 1 km, la un izvor cu adăpători. Suntem pe platoul carstic al Bedeleului, între numeroase dealuri, doline şi o pădure spre vest care închide orizontul. Mai coborâm puţin până la un saivan mare, de unde drumul marcat face o cotitură spre stânga (sud), şi urcă pe o altă vale largă, pe marginea unor doline. După 10 minute de mers, din dreapta (în dreptul unei case mici de piatră) ni se ataşează traseul nr.13, cu semn cruce roşie, ce urcă din Sălciua la peştera Poarta Zmeilor, şi care ne va însoţi puţin, până la un izvor, unde marcajele se despart. Până la instalarea unui indicator durabil, punctul de ramificare este un izvor captat cu adăpătoare, de unde traseul crucea roşie traversează cumpăna apelor spre sud şi coboară în Valea Pietrii, spre satul Izvoarele. Poteca cu semnele bandă roşie şi albastră urcă pe o fâşie de păşune între păduri, până la cumpăna Văii Bedeleului. Drumul urcă şi coboară între doline, până ajunge în depresiunea transversală dintre Vârful Bedeleu şi Vârful Prislop, numit La Rogoaze, unde găsim o altă casă din piatră a ciurdaşilor din Izvoarele. La 200 m spre este, de sub o cruce de piatră izvorăşte pârâul Bedeleu, afluent al Inzelului.
Aici, vechiul drum se bifurcă. Deoarece zona, în ultimii 15 ani, a fost năpădită de păduri, conducerea marcajului bandă roşie spre Vârful Sternina şi Piatra Butanului a devenit inaccesibilă; s-a hotărât evitarea acestor porţiuni şi refacerea marcajului bandă roşie astfel: de la căsuţa de piatră, ambele trasee, bandă roşie şi albastră, continuă în amonte, pe valea Rogoazelor, circa 600m spre vest, apoi, între 4-5 doline grupate, urcă spre sud-vest, pe Dealu Mare, coasta vestică a Prislopului, unde, prin poieni şi fâşii de pădure, coboară spre Valea Poienii. După circa 2 km de mers, la ieşirea dintr-o pădure, cele două marcaje se despart: traseul nr.9 continuă să coboare spre ponorul Vânătare, unde va întâlni traseul nr.12 (cruce albastră) la o troiţă, iar traseul bandă roşie coteşte la stânga spre est şi urcă în şaua dintre Vârful Prislop şi Vârful Secuiului. Ieşit în şa (1155m), începe coborârea spre Valea Drăgoiului, dar în scurt timp drumul se bifurcă Marcajul continuă pe un drum de care mai umblat, pe curbă de nivel, intrând în pădure, şi înconjoară dinspre sud şi est Vârful Secuiului. După 3,3 km, drumul coboară spre şaua dintre Secu şi Vârful Geamănul, la altitudinea de 990m, deasupra cătunului Între Munţi, ocoleşte cătunul şi, pe drumul de sub pădure, ocoleşte şi Vârful Geamănul, până la cătunul Floreşti, unde ajungem într-o jumătate de oră. Din Floreşti se zăreşte panglica şoselei ce vine de la Aiud spre Abrud (DJ107J), unde ajungem în 20 de minute după ce am depăşit vâlcelele Trascăului şi Marcului.
Din şa (care este cumpăna dintre Valea Inzelului şi Valea Uzei), marcajul coboară spre dreapta pe o potecă, care mai jos, între gospodării răzleţe, se transformă în drum de care; coboară prin Valea Uzei, la Cabana Râmeţ (2,7 km – 1 oră). Cei care doresc să continue traseul nr.9, traversează valea Râmeţului în dreptul cabanei şi coboară pe drumul pietruit circa 1 km, până la grupul de case de după scurta Cheie a Mănăstirii. Marcajul începe urcuşul între 3-4 case spre dreapta, ghidat de un stâlp indicator şi o săgeată. Prin poieni şi fâşii de pădure, după un urcuş susţinut, ajungem la primele gospodării ale cătunului Faţa Pietrii. Marcajul continuă pe un drum pe curbă de nivel, dar după o fântână, traversează pe alt drum situat mai sus cu 60-80m la alt rând de case. Acest drum descrie un semicerc larg prin pârâiaşul Florii şi iese pe creasta Dealului Florilor deasupra, la ultima casă. De aici, pe coama dealului, coteşte la dreapta şi urcă pe linia stâlpilor de curent, până ce depăşeşte cumpăna Văii Cetăţii, apoi, după 1 km, ocolind spre stânga Prisaca Geoagiului, ajunge în cătunul Răicani, de pe Valea Cetii. Pe vale în sus se găsesc Cheile Tecşeştilor, iar în jos, la 5 km, se află Cheile Cetii, cu cascadele zise „Băile Romane”.

Pe jos de la Zlatna la Cheile Caprei

Marcaj: triunghi roşu Durata: 3- 31/2 ore , Caracteristici: traseu de legătură
Marcajul pleacă din DN 74 , din aproprierea fostei cantine a SC AMPELUM SA Zlatna, fiind amplasat un indicator pe un stâlp de la marginea şoselei. Traseul urcă pieptiş către Măgura Dudaşului, având ca punct de reper hornul din vârful dealului, intersectând de numeroase ori drumul neasfaltat care urcă către horn.
Din vârful dealului, punct de belvedere pentru oraşul Zlatna, traseul urcă uşor pe culme. În faţă se vede “ Vraniţa Pleşii”. Din pădurea de pini, traseul continuă în dreapta, de aici şi până la Chei drumul merge aproape pe culme de nivel.

Numerologie-Descrierea cifrei 9

Persoanele nascute sub Numarul destinului 9 sunt filantropice, umanitare, cu constiinta sociala si adanc ingrijorate de starea lumii. Sunteti capabili de o mare compasiune si idealism. Sunteti oarecum utopici si va veti petrece viata ca sa realizati multe dintre aspectele visurilor voastre de Utopici, sacrificandu-va banii, timpul si energia pentru a ajuta la crearea unei lumi mai bune. Asa gasiti voi ca puteti gasi satisfactia maxima.Sunteti personaje cu o larga perspectiva asupra vietii. Aveti tendinta sa vedeti totul la modul global, mai degraba decat sa va ocupati de detalii minuscule.
Atrageti in mod natural persoane din toate directiile, dar care se grefeaza pe planurile voastre de amploare, iar cei care sunt limitati intr-un singur domeniu ii gasiti neinteresanti. Cei aflati sub guvernarea Numarului destinului 9 sunt foarte rar prejudiciati si, la fel de rar, accepta alte polarizari sociale.
In schimb, voi veti evalua oamenii avand la baza ceea ce pot face ei pentru o cauza nobila. Sunteti adevarati egalitaristi. Aveti imaginatie si creativitate, in special in domeniul aranjamentelor armonioase ale frumusetilor care populeaza mediul inconjurator.
Aceste abilitati va pot conduce catre o cariera in decoratiuni interioare, peisagistica si arta fotografica. Dar, pentru ca aveti foarte bine dezvoltata constiinta sociala voi puteti fi politicieni activi, avocati, judecatori, ministri, profesori, tamaduitori sau activisti de mediu. Vocatii care cer sacrificiu de sine si au un puternic si clar impact social sunt de asemenea recomandate pentru cei cu Numarul 9.
Sunteti adesea dezamagiti de realitatile vietii: defectele altora sau ale voastre. Intr-un fel voi nu acceptati imperfectiunile lumii, un sentiment care va va ghida constant pentru a incerca sa le ameliorati. Dar, mai degraba decat sa fiti satisfacuti de propriile eforturi, in aceasta directie, dar si ale altora, voi veti apasa in continuare pe acceleratie straduindu-va pentru o mai profunda desavarsire.
Sunteti adesea nesatisfacuti de rezultate. Pe scurt sunteti lipsiti de perspectiva care de altfel v-ar da posibilitatea de a va bucura mai din plin de viata si sa ii acceptati limitele naturale.
Cei cu Numarul destinului 9 au un entuziasm controlat si abilitatea de a termina ceea ce au inceput.
Una dintre cheile personalitatii voastre este necesitatea sacrificiului. Trebuie sa invatati sa va mentineti proprietatile cat si relatiile cu oamenii, una dintre lectiile inerente fiind sa nu va mai lasati stransi in ceva care va poate cauza orice fel de durere.
Banii ajung la voi prin cai misterioase si total neasteptate: mostenire, donatie facuta de cineva impresionat de munca voastra sau o investitie norocoasa. Dimpotriva, daca va urmariti visurile, veti descoperi singuri ce inseamna sa ajungi lefter.
Cel mai de succes si plin de satisfactii drum in viata, pentru cei cu Numarul destinului 9, este sa daruiasca, sa imparta cu altii si sa se sacrifice pentru o cauza universala, fara a astepta nimic in schimb. Marea voastra sansa catre succes este sa combinati norocul personal cu efortul care sa faca lumea o intreprindere lucrativa, cu conditia sa aiba amplitudine atat pentru voi cat si pentru familie.
Viata voastra poate fi pusa sub semnul axiomei: cu cat oferiti mai mult, cu atat rasplata este mai mare. Sunteti romantici, dar dragostea este mai mult impersonala. Aveti tendinta sa va concentrati doar pe propria persoana.
Atunci cand nu sunteti in armonie cu adevarata voastra natura, puteti deveni irascibili, cu toane sau distanti si necomunicativi. Aveti sanse sa deveniti timizi, nesiguri si nerecunoscatori, aruncand reprosurile pentru necazurile voastre pe umerii altora sau pe ai lumii.
Aveti darul de a va examina viata cu obiectivitate si cu distantare. Fiti intotdeauna cinstiti cu voi insiva. Fiti intelegatori cu defectele voastre si, in aceeasi masura, cu puterile voastre, incercand sa mentineti echilibrul. Veti avea astfel posibilitatea sa iubiti si sa intelegeti mai bine atat propria personalitate cat si lumea in care traiti.

Numerologie-Descrierea cifrei 8

Aceia care au ca Numar al destinului 8 sunt daruiti de la natura cu darul de a conduce, de a fi lideri, dar si cu capacitatea de a acumula bogatii. Aveti un mare telent pentru activitati de management in toate domeniile, in special in bussines sau orice alte lucraturi financiare.Intelegeti cum sta cu partea materiala a lumii; stiti intuitiv ceea ce face virtuala orice investitie. Talentul vostru nu este insa pentru a face contabilitate sau management marunt, dar, cu o viziune ampla, acestea pot fi viabile si duc la targeturi de larga cuprindere.
Sunteti un personaj vizionar si un pic nesabuit in acelasi timp. Aveti abilitatea sa-i inspirati pe altii sa va urmeze in cautarile voastre, dar, adesea, sunteti incapabili sa “vedeti” ceea ce vedeti. De aceea, cei aflati in preajma voastra au nevoie de o permanenta indrumare, inspiratie si incurajari deopotriva. Trebuie sa-i impulsionati pe tot parcursul actiunii si sa-i directionati perfect pentru a nu iesi de pe linia pe care le-ati impus-o.
Aveti darul de a atrage succesul financiar mai mult decat orice alt numar al destinului, dar nu fara sa depuneti un minimim de efort.
Provocarea vietii este sa dobanditi un inalt grad de detasare si sa intelegeti ca puterea si influenta trebuiesc folosite in beneficiul omenirii. Cei nascuti sub obladuirea Numarului destinului 8 care nu reusesc sa inteleaga adevarata valoare relativa a banilor sunt nevoiti sa sufere consecintele lacomiei si sa munceasca toata viata pentru ca, mai apoi, sa piarda tot.
Voi aveti caracterul si rezistenta unui adevarat supravietuitor. Nu este neobisnuit pentru o persoana cu numarul vostru de destin sa experimenteze mari “gainarii” cum ar fi frauda bancara sau chiar faliment financiar, dar, totodata, aveti talentul si curajul nebun de a forta mana zeitei Fortuna si de a construi intreprinderi de mare succes.
Mai mult decat marea majoritate a oamenilor esecurile in casnicie pot fi extrem de costisitoare pentru voi. In ciuda dificultatilor pe care vi le scoate in cale viata va veti intalni cu satisactia care vine din acumularea de bogatii si, totodata, puterea care va este conferita o data cu aceasta.
Afacerile, finantele, proprietatile imobiliare, stiintele legale (in particular istoria, arheologia si fizica), publicistica si managementul marilor institutii sunt cele mai indicate arii de dezvoltare profesionala pentru voi. Sunteti atrasi in mod natural catre pozitii de influenta si de lider absolut – politica, administratia si invatamantul sunt domeniile unde abilitatile voastre vor straluci. Functionar guvernamental, antrenor sau jurnalist sunt ale profesii care necesita calitati pe care le poseda cei nascuti sub dominatia Numarului destinului 8.
Sunteti pesoane care stiu sa citeasca foarte bine caracterele, ceea ce va ajuta enorm sa va inconjurati de persoanele potrivite pentru voi. Cei mai multi dintre voi sunt ca o larga familie si, din cand in cand, aveti tendinta sa-i tineti pe ceilalti dependenti mai mult decat este necesar. Desi joviali prin natura, voi nu sunteti convingatori in a va arata dragostea si afectiunea.
Aveti ascunsa in voi o dorinta totusi evidenta de a trai in lux si confort. Statutul social este si el foarte important. Trebuie sa evitati sa traiti peste posibilitati.
Numarul vostru al destinului va conduce sa calcati pe acele campuri periculoase unde puterea si coruptia sunt stapane. S-ar putea sa deveniti mult prea important pentru voi insiva, arogant si dominant, gandindu-va permanent la calea pe care ati trasat-o ca fiind singura adevarata. Aceasta, insa, conduce la izolare si conflicte.
Ca oameni sunteti permanent urmariti de riscul de a-i rani pe cei mai multi dintre cei pe care ii iubiti: familie si prieteni.
Pe parcursul vietii este bine sa va feriti sa nu deveniti prea incapatanati, intoleranti, aroganti si nerabdatori. Aceste caracteristici pot sa apara chiar de la o varsta frageda pentru cei guvernati de Numarul destinului 8, si care, adesea, capata aceste trasaturi dupa ce au suferit sub tirania parintilor sau sub povara unei famili cu metode represive de educatie din cauza convingerilor religioase sau a dogmelor.
Toti cei cu Numarul 8 sunt dotati, usual, cu un psihic puternic, care este rezultant al fortei innascute si rezistentei fizice.

7 Lucruri despre femei

1. Pentru femei este foarte importanta securitatea materiala.
2. Desi este importanta securitatea materiala, femeile isi cumpara tot timpul haine scumpe.
3. Desi isi cumpara tot timpul haine scumpe, niciodata nu au cu ce sa se imbrace.
4. Desi femeile spun intotdeauna ca nu au cu ce sa se imbrace, ele tot timpul se imbraca frumos.
5. Desi tot timpul se imbraca frumos, spun ca hainele pe care le imbraca sunt doar “niste carpe vechi”.
6. Desi ele spun ca hainele lor sunt doar “niste carpe vechi”, se asteapta ca barbatii sa le faca tot timpul complimente.
7. Desi barbatii incearca sa le faca tot timpul complimente, ele nu ii cred niciodata

Numerologie-Descrierea numarului 7

Numarul destinului 7 este predestinat celor care vor sa fie cercetatori ai adevarului. Acestia au un clar si irezistibil sens de a fi “tu insuti”: ca o traire sprituala. Ca rezultat, tintele voastre sunt dedicate investigarii necunoscutului si de a gasi raspunsuri la misterele vietii.Aveti o anumita finete a mintii, sunteti ganditori analitici care sunt capabili de o extrem de puternica concentrare si o intuitie teoretica. Va place sa cercetati permanent si sa puneti impreuna toate piesele, intr-un puzzle intelectual. O data ce aveti destule piese puse la locul lor sunteti capabili sa va puneti in valoare intuitia ca si arma creatoare si sa gasiti solutiile practice ale problemelor.
Va place sa traiti in singuratate, preferand sa lucrati, chiar, singuri. Aveti nevoie sa va contemplati ideile fara a accepta intruziunea ideilor altor oameni. Sunteti, practic, un “lup singuratic”, o persoana care traieste prin propriile idei si metode.
Ca rezultat, va fi dificil pentru voi sa dezvoltati parteneriate stranse, va fi dificil sa le mentineti pe cele pe care le-ati realizat; cu un semnal de alarma, in acest context, asupra greutatii mentinerii mariajului. Aveti nevoie de propriul spatiu si de intimitate, care – atunci cand sunt violate – va pot crea grave frustrari si iritari personale.
Atunci cand viata celor aflati sub guvernarea Numarului destinului 7 este echilibrata, viata poate fi, simultan atragatoare si fermecatoare. Puteti fi sufletul unei petreceri si va place sa va dati in spectacol in fata unei audiente oarecare. Va place, de asemenea, sa va afisati cu istetimea si cunostintele voastre acumulate, care va fac mai atractivi fata de ceilalti, in special fata de persoanele de sex opus.
Dar, aveti limite distincte. In timp ce sunteti generosi in situatii sociale, impartindu-va atentia si energia la liber, sunteti extrem de constienti la ceea ce trebuie sa se petreaca pe “scena” si, apoi, sa va intoarceti la singuratatea propriei vizuine.
Aveti tentinta sa asociati pacea cu intimitatea propriei voastre lumi. Deci, intimitatea este totusi dificila pentru voi, deoarece sunteti genul care isi pazeste propriul “eu” asa cum isi pazeste leoaica puii.
In orice caz, toate aceste intimitati si solitudini va pot cauza izolare si singuratate. Puteti fi constient de aparitia unui gol in viata voastra, o parte din voi tanjeste, chiar, dupa companie, iar un partener apropiat ar putea sa nu fie satisfacut astfel.
Daca izolarea devine extrema, voi veti deveni cinici si suspiciosi. Mai mult, ajungeti sa fiti persoane ascunse, cu motivatii egoiste, care vor cauza un sentiment de disconfort celor care sunt alaturi de voi.
Trebuie sa aveti grija sa nu deveni necomunicativi si prea independenti, aceste trasaturi putand sa va elimine din preferintele celor din jur si eliminand astfel experienta unei adevarate prietenii si a unui partener apropiat.
Trebuie sa aveti o grija deosebita asupra evolutiei multumirii de sine si a egocentrismului, atunci cand va inchipuiti ca sunteti centrul universului, ca singura persoana care conteaza. Angajamentele sociale va pot oferi o perspectiva asupra voastra si a vietii voastre, pe cand o prea mare izolare ca poate face sa deveniti limitati si, adesea, in afara restului lumii.
Pe ascuns, veti fi oarecum gelosi pe cei care reusesc sa-si faca prieteni extrem de usor. Ii veti percepe pe acestia ca fiind cu mai putine inhibitii decat voi sau mult mai libertini. Puteti sa fiti chiar persoane auto-critice extrem de dure, mai ales pentru ca nu sunteti mai “galagiosi”, mai puternici sau capabili de a fi lideri.
Provocarea vietii, pentru cei nascuti sub Numarul destinului 7, este sa isi mentina independenta fara a se simti izolati sau ineficienti. Trebuie sa fiti permanent concentrati asupra propriului punct de vedere, dar, in acelasi timp, sa fiti deschisi catre ceilalti si sa intelegeti ceea ce au acestia de oferit.
Cu abilitatile voastre de a invata, analiza si a cauta permanent raspunsuri asupra diverselor aspecte importante ale vietii, voi aveti potential pentru o crestere fulminanta si succes in viata. In timp ce avansati catre varsta de mijloc, veti radia rafinament si intelepciune. Pitagora, care a trait cu mai bine de 2500 de ani in urma, si care este supranumit parintele numerologiei, adora numarul 7 pentru potentialul sau spiritual.
Persoanele cu Numarul destinului 7 gasesc, adesea, succes si satisfactie in afaceri, stiinta, religie, asigurari, inventica, stiinte oculte si orice are legatura cu cercetarea.

Numerologie-Descrierea numarului 6

Voi cei nascuti sub Numarul destinului 6 aveti un mare simt al compasiunii si cautati permanent sa fiti in serviciul altora. Sunteti mereu ingrijorati fata de cei mai slabi si fata de cei asupriti. Sunteti priviti ca niste vindecatori si sprijin ferm de catre ceilalti. Sunteti capabili sa oferiti tot confotul pe care il necesita ceilalti si, adesea, va oferiti sa fiti umarul pe care altii sa vina sa planga.Sarcina voastra in viata este sa dezvoltati instrumentele necesare pentru a fi cu adevarat de ajutor pentru ceilalti, mai degraba decat sa fiti o persoana compatimitoare. Va trebui sa gasiti echilibrul intre a ajuta si a interveni. In acest sens, va trebui sa stapaniti perfect delicata arta a consilierilor, care stiu cand sa se dea la o parte si cand sa evite sa se retraga din fata unor experiente si lectii de viata.
Natura voastra este preponderent echilibrata. De aceea sunteti bine echipati sa-i suportati pe unii, dar si sa-i si “trantiti” in timpul selectiei.
Tentinda voastra este sa va asumati responsabilitati. Adesea veti umple golurile lasate de altii si nu va dati inapoi din fata sacrificiului personal, daca este nevoie. Cateodata s-ar putea sa va simtiti suprasolicitati de cerintele celorlalti. In orice caz, dragostea care se revarsa din partea celorlalti este “medalia” voastra pentru bune servicii.
Cei nascuti cu Numarul destinului 6 sunt cei care pot mentine armonia in interiorul familiei sau a grupului din care fac parte si sa realizeze chiar fuziunea fortelor divergente. Sunteti familisti convinsi si deveniti, in cele mai multe cazuri, parinti minunati, oferint caldura, protectie si intelegere fata de copii.
Sunteti persoane generoase, dragute si atractive. Adesea sunteti admirati, pe alocuri chiar adorati, ceea ce va poate deruta cateodata. Sunteti modesti si purtatori ai unei mandrii ascunse. Va miscati usor si cu gratie, dar trebuie sa munciti din greu ca sa invatati sa stati intr-un singur loc. Faceti-va program de exercitii fizice si limitati-va de la a consuma dulciuri si lactatele la care tanjiti atat si asta pentru a va mentine in mereu forma si a nu deveni greoi si rotunzi!
In tinerete trebuie sa fiti atenti sa evitati sa schimbati partenerii prea des din motive gresite. Nu lasati ca deciziile pe care le luati sa fie influentate de sentimente, in special cele care implica alegerea sotiei/sotului.
Aveti nevoie sa simtiti ca este nevoie de voi, dar trebuie sa invatati sa faceti distinctie intre cei pe care ii puteti ajuta si cei care fac o slabiciune din a va cersi grija. Peste toate acestea este in natura voastra sa fiti atrasi de fratii si surorile mai slabe dintre noi.
Marea tentatie si pericolul numarul unu este sa va inchipuiti ca sunteti salvatorul lumii si sa carati poverile celorlalti pe proprii umeri.
Sunteti binecuvantati cu talent muzical, la fel de bine cum aveti talent in arte vizuale si interpretative. Oricum, creativitatea voastra poate fi suprimata de dorinta voastra de sacrificiu sau de inabilitatea proprie de a va aprecia corect talentele. Aceasta nu inseamna ca nu puteti sa excelati in aceste domenii, ba dimpotriva, aveti talent nemasurat si, cu putin efort, puteti avea succes in multele sectiuni ale domeniului artistic.
Cei nascuti cu Numarul destinului 6 au un talent nemarginit in bussines, afaceri. Sunteti binecuvantati si cu un mare talent de a va folsi farmecul personal si carisma, cu care obisnuiti efectiv sa atrageti oamenii de partea voastra si sa obtineti sprijinul de care aveti nevoie.
Alte vocatii care va pot releva potentialul vostru catre succes se gasesc, in cea mai mare parte, in domeniile sanatatii, invatamantului, turismului, managementului complexurilor sau a institutiilor guvernamentale si orice are legatura cu an